Câteva sute de licee românești participă de
patru ani la o cupă de fotbal sponsorizată de cel mai mare producător de
băuturi răcoritoare. Deși prezentată ca o încurajare a stilului de viață activ
și sănătos, acțiunea este aspru criticată de specialiști occidentali în
sănătate publică.
La capătul unui scuar din Parcul Tineretului, între două
boschete, de doisprezece ani, un monument pomenește zecile de milioane de
victime ale tutunului. Amputată între timp din cine știe ce motive, austeră și
prăfuită, placa este probabil ignorată și într-o zi normală de cei pe care ar
trebui să-i impresioneze. Cu atât mai mult într-un weekend în care, douăzeci de
metri mai încolo, sute de oameni se agită în jurul unui teren roșu de fotbal,
răsărit provizoriu la intrarea Șincai. Șase echipe de băieți și șase de fete se
întâlnesc aici în turneul final al cupei Coca-Cola pentru liceeni. În trei
luni, meciurile jucate prin săli școlare și arene polivalente din toată țara au
cernut cele cinci sute de echipe înscrise la start. Peste șase mii de
fotbaliști.
În ciuda interesului pe care l-a trezit în rândul elevilor – sau
tocmai de aceea – nu toată lumea privește cu ochi buni o astfel de competiție.
Tim Lobstein, director de politici la World Obesity Federation (WOF), este
îngrijorat că acțiunea promovează de fapt băuturile cu conținut ridicat de
zahăr. Într-o analiză1 publicată acum un an pe site-ul Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS), el citează dovezi recente care confirmă legătura
dintre aceste băuturi și creșterea în greutate atât la copii, cât și la adulți;
aceasta s-ar putea explica prin faptul că băuturile îndulcite cu zahăr nu dau
aceeași senzație de sațietate ca alimentele solide, caloriile din sucuri
nefiind deci compensate de reducerea aportului din alte surse.
Profesorul Lobstein evocă, într-o corespondență, recomandările
OMS2 cu privire la promovarea alimentelor și băuturilor nealcoolice
în rândul copiilor. Acestea au fost adoptate fără obiecții de statele membre în
2010 și prevăd, printre altele, că locurile în care se adună copiii – școli sau
locuri de joacă, de pildă – trebuie ferite de orice formă de marketing pentru
alimente cu conținut ridicat de grăsimi saturate, acizi grași trans, zaharuri
libere sau sare, menționând expres activitățile sportive și culturale.
Recomandările, îmi explică Jo Jewell, ofițer tehnic pentru nutriție la OMS
Europa, se bazează pe datele care leagă marketingul alimentar îndreptat spre
copii de dieta nesănătoasă și riscul crescut de suprapondere și obezitate. În
plus, spune el, majoritatea alimentelor promovate la această categorie de
vârstă pot fi considerate nesănătoase, printre cele mai vizibile numărându-se
băuturile îndulcite cu zahăr.
Roșu
peste tot
„Fii activ“ este sloganul cupei, presărat în mulțimea de
bannere, corturi și steaguri Coca-Cola ce umplu priveliștea de la intrarea în
Parcul Tineretului. Așa se poate rezuma și intenția oficială a programului, de
„a-i ajuta pe liceeni să se exprime prin sport într-un cadru organizat“ și de a
„încuraja implicarea fiecăruia dintre noi în activități fizice“, cum se arată
în declarația acordată de companie prin serviciul de PR.
Special pentru etapa finală, organizatorii au aranjat și
activități pentru public. În spatele terenului de fotbal, de pe o scenă,
instructori de fitness încearcă – fără prea mare succes – să atragă lumea la
exerciții ritmate în bătaia soarelui de sfârșit de mai. Înaintea terenului, mai
mult interes trezesc jocul roșu de fusbal în mărime naturală și mai ales o
pistă roșie cu celebrul contur al sticlei de cola, pe care se țin întreceri în
saci roșii sau slalomuri printre cauciucuri roșii. Participanții, în majoritate
copii, încântați, primesc tot felul de accesorii inscripționate cu numele
sucului. Pentru făcut galerie echipei preferate. Cel mai creativ – trompețica
roșie în formă de sticlă. Sufli în ea, dar pare că bei cola. De cea mai mare
afluență se bucură un mic frigider roșu din care doritorii – jucători,
spectatori sau trecători, adulți sau copii – primesc gratuit mici cutii roșii
de cola, întotdeauna gata desfăcute de staff. Zeci de persoane se adună uneori
la coadă, în timp ce, la câțiva metri depărtare, țâșnitoarea de apă a parcului
este mai mereu nefolosită.
Tabloul descris dovedește că, prin această acțiune,
organizatorul nu urmărește să susțină sportivii, ci să-și promoveze produsele
către cei interesați de astfel de evenimente, spune dr. Cristopher Birt,
președintele secțiunii de nutriție a Asociației europene de sănătate publică.
Potrivit organizatorului însă, „cupa Coca-Cola este însoțită de o campanie care
urmărește strict promovarea competiției sportive în sine“.
Acuze
și reacții
Evenimentele ultimelor două zile ale întrecerii par să reflecte
poziția companiei în privința obezității, expusă în declarația sa: „Obezitatea
este o problemă globală, de origine multifactorială. Oamenii consumă o
varietate de alimente și băuturi, astfel, nici zahărul și niciun aliment,
băutură sau ingredient, în sine, nu este responsabil/ă de problema excesului de
greutate sau de obezitate. Toate alimentele și băuturile trebuie consumate ca
parte a unui stil de viață activ care presupune o dietă echilibrată și
exerciții fizice regulate. Cu timpul, consumul în exces de calorii, indiferent
din ce aliment sau băutură provin, în combinație cu lipsa exercițiului fizic,
va duce la creștere în greutate. Rezolvarea acestei probleme globale implică un
efort colectiv al tuturor (indivizi, comunitate medicală și științifică,
asociații profesionale, societate civilă, industrie și autorități). Compania
Coca-Cola își asumă un rol în rezolvarea problemelor importante pentru
societate. Creșterea în greutate este o consecință a dezechilibrului energetic,
între aportul de calorii și arderea acestora. Pe lângă inițiativele care
adresează aportul de calorii, compania Coca-Cola se implică în proiecte de
încurajare a mișcării prin susținerea unor programe de promovare a activității
fizice, așa cum este Cupa Coca-Cola“.
Poziția este însă nuanțată de experții în sănătate publică pe
care i-am consultat. Dr. Birt este de acord că atât dieta, cât și activitatea
fizică sunt relevante în problema obezității, „dar este nevoie de îngrozitor de
multă activitate fizică pentru a arde un număr destul de mic de calorii“.
Profesorul Lobstein confirmă: „dacă un copil merge o oră încontinuu sau înoată
jumătate de oră încontinuu, va arde poate 200 kcal, cam cât conțin 500 ml de
cola obișnuită“. Așadar, în chestiunea obezității, activitatea fizică zilnică
în limitele unei vieți normale – însemnând mai degrabă mers pe jos sau pe
bicicletă decât sport viguros – este importantă, dar mult mai important este să
ai grijă ce mănânci, concluzionează Birt. El crede că multinaționale alimentare
precum Coca-Cola vor să arate că luptă împotriva obezității sprijinind activitățile
sportive și ignorând componenta cea mai importantă, adică nutriția: „dacă se
acoperă cu susținerea pentru sport, pot continua să-și vândă produsele care
contribuie la problema obezității“.
Pe lângă problema echilibrului energetic, Tim Lobstein amintește
că aportul de zahăr mai este asociat cu diabetul și cariile dentare. Iar o
sticlă de 500 ml de cola obișnuită conține 53 de grame de zahăr, peste maximul
zilnic de 10% din aportul energetic (adică circa 50 de grame de zaharuri
libere) recomandat recent de OMS3 și dublu față de recomandările
WOF.
„În ceea ce privește sănătatea dentară“, arată Coca-Cola în
declarația acordată, „o igienă dentară corectă și regulată este esențială.
Orice aliment sau băutură care conține carbohidrați fermentabili (zaharuri și
unele tipuri de amidon), inclusiv băuturile carbogazoase, pot provoca afecțiuni
dentare atunci când igiena dentară lipsește. Cariile dentare se dezvoltă atunci
când carbohidrații fermentabili sunt expuși la bacteriile din cavitatea bucală,
acestea producând acizi, care descompun treptat structura tare a dinților. Cu
cât e mai scurt timpul în care bacteriile din cavitatea bucală sunt expuse la
carbohidrații fermentabili, cu atât este mai puțin probabil ca ele să producă
acid. Băuturile carbogazoase calorice – inclusiv cele care conțin zahăr – sunt
înghițite repede. Acest lucru ajută la reducerea timpului în care dantura este
expusă la zaharuri. Cu toate acestea, igiena dentară corectă și regulată, dar
și vizitele periodice la dentist joacă un rol important în menținerea sănătății
dentare“.
Profesorul Damien Walmsley, directorul științific al Asociației
dentare britanice (BDA), nu este însă cu totul de acord că dinții sunt mai
puțin expuși la zahărul din băuturile răcoritoare. Într-un răspuns scris, ne
precizează că unele persoane beau cu înghițituri mici pe o perioadă mai lungă,
ceea ce crește timpul de expunere a danturii la zahăr și, implicit, riscul de
carii. În plus, unii din cei care într-adevăr beau repede consumă și mai multe
porții de băuturi răcoritoare, înghițirea frecventă a zahărului activând
bacteriile care îl transformă rapid în acid. Cât despre igiena orală, deși
aceasta este esențială pentru dinții și gingiile sănătoase, profesorul Walmsley
avertizează că „a consuma frecvent băuturi îndulcite cu zahăr și în afara
meselor este o rețetă pentru apariția cariei dentare – dacă dinții sunt
constant expuși la zahăr în aceste condiții, această acțiune nu poate fi
depășită oricât de mult te-ai spăla pe dinți“. Reprezentantul BDA recomandă
deci ca fiecare dintre noi să limiteze atacul acid prin reducerea frecvenței
consumului de zahăr.
Locul în dietă al băuturilor îndulcite cu zahăr este respins cu
totul de Aseem Malhotra, cardiolog și director științific al grupului
americano-britanic de experți Action on sugar, care îmi spune că „nu
există nicio necesitate biologică sau valoare nutrițională a zahărului adăugat
– asta-i tot ce are Coca-Cola“. Astfel de băuturi ar trebui să fie cel mult „o
plăcere ocazională, eventual o dată pe lună“ și, la fel ca în cazul tutunului,
nu ar trebui asociate cu sportul. Membrii Action on sugar au proclamat
de altfel că „zahărul este noul tutun“, Malhotra apreciind că tacticile celor
două industrii sunt similare „prin faptul că încearcă să evite reglementările
(guvernului, n.n.), cumpără loialitatea oamenilor de știință, neagă nocivitatea
produselor lor și zăpăcesc publicul“.
Dr. Birt susține paralela cardiologului, chiar dacă-i de acord
că, pentru moment, consecințele băuturilor răcoritoare asupra sănătății nu
întrunesc același consens ca fumatul: „Acum treizeci de ani, la fel era și cu
tutunul“. El mai comentează că preferința oamenilor pentru cola gratuită față
de apa de la țâșnitoare dovedește cât de greu va fi să-i convingi să facă
alegerea sănătoasă. „De aceea ar trebui taxate aceste băuturi, iar reclama
pentru ele interzisă“.
Interzise,
dar promovate
Motivul pentru care OMS recomandă ca școlile să nu fie loc de
marketing la alimente și băuturi nesănătoase este că nimic din ce se petrece în
aceste instituții nu trebuie să dăuneze copiilor care le frecventează, iar
bunăstarea lor nutrițională este piatra de temelie a bunăstării generale. În
România, aceste principii se regăsesc în legea4 privind alimentația
sănătoasă în școli, care interzice comercializarea produselor aflate pe lista
alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor5. Lista
aprobată prin ordin al ministrului sănătății cuprinde, printre altele, și toate
tipurile de băuturi răcoritoare cu excepția apei.
Organizarea cupei Coca-Cola s-a bucurat însă chiar de sprijinul
Ministerului Educației Naționale (MEN). Conform protocolului de colaborare6,
instituția s-a obligat să asigure, prin inspectoratele școlare, „distribuirea
materialelor de promovare a competiției în licee, afișarea acestora la aviziere
(...), amplasarea materialelor de promovare în toate sălile unde se vor
desfășura partidele de fotbal (...) [și] accesul în sălile de sport“. În
fotografiile de la meciuri jucate în săli de sport ale școlilor, publicate pe
contul oficial al întrecerii de pe o rețea de socializare, se pot vedea bannere
purtând logoul companiei organizatoare. Acest element este suficient ca să
creeze o emoție pozitivă în jurul produselor sale, spune profesorul Lobstein.
Protocolul pentru organizarea cupei Coca-Cola din acest an poartă
șapte semnături din partea MEN: prima este a lui Remus Pricopie, ministrul de
la acel moment, iar penultima – a inspectorului general Alin Păunescu. Chiar
dacă ministerul are propria competiție – olimpiada națională a sportului școlar
– la care participă toate unitățile de învățământ din țară, Păunescu vede în
concursurile inițiate de astfel de societăți o nouă ocazie de a atrage copiii
către sport, mai ales că toate cheltuielile sunt suportate de parteneri.
Inspectorul spune că nu știa de existența recomandării OMS privind marketingul
alimentar în școli și își declină competența în această chestiune. El se arată
însă înțelegător față de sponsori: „Nu pot să îngrădesc, să nu fie terenul tot
roșu și să scrie Coca-Cola pe acolo – este o competiție în care el
(organizatorul, n.n.) finanțează foarte mult“. Când îl întreb cum se împacă
interdicția de comercializare în școli a alimentelor nerecomandate elevilor cu
promovarea acelorași produse prin competiții desfășurate acolo, Alin Păunescu
indică sec ultima semnătură de pe protocol – avizul de legalitate.
Aseem Malhotra găsește însă rușinos rolul asumat de minister,
care ar pune astfel profitul privat mai presus de sănătatea copiilor. El crede
că lipsa fondurilor publice pentru competiții sportive nu justifică asocierea
cu producători de junk drinks și că banii ar putea fi obținuți din alte
surse – de pildă, de la producătorii de apă minerală, ceea ce ar transmite și
un mesaj pozitiv copiilor. Dacă este într-adevăr interesată doar de promovarea
sportului în rândul elevilor, Coca-Cola ar putea dona bani în acest scop
școlilor sau unei fundații, fără să pună condiții legate de promovarea
brandului sau a produselor sale, propun Birt și Lobstein.
Acesta nu este singura colaborare dintre producătorul de băuturi
și autorități. Potrivit declarației companiei, „Sistemul Coca-Cola susține o
serie de alte proiecte educaționale, de promovare a stilului de viață sănătos,
ce se desfășoară în școli, neînsoțite de campanii de marketing, dezvoltate în
parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul
Sănătății și/sau Ministerul Tineretului și Sportului“.
Iubire
pentru cola
În dimineața ultimei zile a competiției, puțini oameni au venit
să vadă potopul de goluri din finala fetelor, încheiată cu un scor usturător:
15–5. Lumea s-a strâns mai târziu, la concertul lui Connect-R, care a făcut
furori printre copii și adolescenți și a mai strecurat câte un „Coca-Cola“
între melodii sau prin versuri. La jocul băieților, gradenele au fost pline cu
spectatori care făceau atmosferă ca pe stadion, iar meciul a fost și el o
replică în miniatură a unuia de Liga I: teren mai mic, jucători mai puțini, dar
faze mai rapide și goluri mai multe. S-a terminat 6–3, iar adolescenții au
trăit finalul la fel ca idolii lor: închinându-se și arătând cu degetul spre
cer a mulțumire sau întinzându-se pe jos și privind în gol de dezamăgire. Nu-i
de mirare că-și doriseră foarte mult victoria: pe lângă cupă, echipele
câștigătoare au primit un cantonament de patru zile la Madrid. Valoarea totală
a premiilor a fost, conform documentelor7 de pe site-ul oficial al
competiției, de 29.000 de euro. La olimpiada națională, primul loc la echipe se
premiază cu vreo 240 de lei, estimează inspectorul Alin Păunescu.
Teodor Papuc, antrenorul echipei Liceului cu Program Sportiv din
Cluj, câștigătoarea întrecerii fetelor, îmi spune că, pentru el și pentru
jucătoare, cantonamentul din Spania este un lucru deosebit. „De când am început
competiția, am plecat cu gândul să câștigăm finala și mai ales excursia la
Madrid“, îmi povestește și Maria, o fată de 15 ani care a marcat cinci goluri
în finală. Veselă și atletică, ea se declară „o mare iubitoare de Coca-Cola“,
chiar dacă a auzit că zahărul ar putea cauza niște probleme. Profesorul Papuc
știe că jucătoarelor lui, câștigătoare și ale ultimelor două olimpiade
naționale la fotbal, le plac aceste sucuri. Este de acord că au calorii și mult
zahăr, „dar, din punctul meu de vedere, tot copii sunt și încerci să nu le
răpești plăcerea de a bea o cola“.
La finala băieților, atmosfera a fost ca pe stadion
Indiferent dacă afirmațiile celor doi au fost sau nu făcute doar
pentru a fi pe placul sponsorului, dr. Malhotra spune că ele întăresc mesajul
nociv pe care compania vrea să-l transmită despre raportul dintre sport și
consumul de băuturi cu zahăr. Cardiologul subliniază că, potrivit studiilor,
riscul de diabet zaharat tip 2 crește la consumatorii de alimente și băuturi
nesănătoase, chiar dacă au activitate fizică regulată.
Un sondaj OMS8 realizat pe copii de vârstă școlară
arată că 31% din adolescenții români de vârsta Mariei beau cel puțin o băutură
acidulată cu zahăr pe zi, dar numai 12% fac zilnic măcar o oră de activitate
fizică moderată sau viguroasă. Profesorul Lobstein punctează din nou: „E nevoie
de multă activitate ca să arzi caloriile în plus ale acestor băuturi, dacă sunt
consumate în fiecare zi“.
(I)responsabilitatea
socială corporativă
La ceremonia de premiere a câștigătorilor, Petre Șandru, din
partea Coca-Cola, își încheie micul discurs amintind că „astfel de competiții
sunt cele care împing la mișcare și sportul este cel care ne arată că a petrece
timp în aer liber și a avea un stil de viață activ și sănătos este foarte
important“.
Aseem Malhotra amintește însă că industriile care sponsorizează
astfel de evenimente au responsabilități nu pentru sănătatea populației, ci
pentru acționarii lor: „ei sunt acolo să-și vândă produsul. Este
responsabilitatea profesiei medicale să protejeze sănătatea publică și a
guvernului să-și apere cetățenii de excesele acestor companii“. Birt merge mai
departe și spune că „trebuie să învățăm să vedem multe din aceste companii
alimentare internaționale ca fiind cu nimic mai bune decât [cele] de tutun,
care se ocupă de vânzarea produselor lor, indiferent de moartea și distrugerea
pe care le provoacă“.
Un studiu recent9 publicat în revista Circulation estima
că, în România, în 2010, 816 decese prin boli cardiovasculare, diabet și cancer
pot fi atribuite consumului de băuturi îndulcite cu zahăr.
Momentul câștigătorilor a sosit: fiecare primește cupe, medalii
și câte o diplomă mare și roșie. Apoi se prind cu toții în hore ale bucuriei,
sub o ploaie de confeti. Multicolore. Aplauzele se sting apoi încet-încet. Își
iau cu toții acasă suvenirurile roșii, lăsând în urmă parcul. Și monumentul
antifumat de la capăt de scuar, dintre două boschete. Christopher Birt crede că
ar fi foarte potrivit ca acesta să fie, cândva, completat cu un pomelnic al
victimelor băuturilor cu zahăr. Poate peste treizeci de ani.
Notă autor:
Referințe
1. Lobstein T. Reducing consumption of sugar-sweetened beverages to reduce the risk of childhood overweight and obesity. Sep 2014
2. Set of recommendations on the marketing of foods and non-alcoholic beverages to children. World Health Organization, 2010
3. Guideline: Sugars intake for adults and children. Geneva. World Health Organization, 2015
4. Legea nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar
5. Ordin nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți
8. Currie C et al. (eds). Social determinants of health and well-being among young people. Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) study: international report from the 2009/2010 survey. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2012 (Health Policy for Children and Adolescents, No. 6)
9. Singh GM et al. Estimated global, regional, and national disease burdens related to sugar-sweetened beverage consumption in 2010. Circulation. 2015 Aug 25;132(8):639-66
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
