La granița dintre știință și artă,
împrumutând expresii și metode din ambele domenii, curentul BioArt include
totalitatea expresiilor artistice care presupun folosirea organismelor vii ca
mijloc de realizare sau expunere.
Bio-arta explorează astfel relația dintre oameni, știință și etică, creând
premisele pentru dezbateri și discuții aprinse pe teme relevante pentru
societatea actuală. Arta pășește astfel în afara studiourilor și pătrunde în
laboratoare medicale și de cercetare, în spitale, în clinici și în centre de
cercetare.
Anna
Dumitriu este o artistă din Marea Britanie care s-a specializat în BioArt,
curent artistic interdisciplinar aflat în primul plan al practicii colaborative
dintre știință și artă. Instalațiile sale combină elemente de microbiologie,
robotică, proiectare digitală și editare genetică, precum și medii și elemente
preluate din arta tradițională, pentru a transmite un mesaj vizual și
emoțional puternic. Anna este artist rezident al Universității din Oxford,
fondatoarea Institutului de cercetări nenecesare și liderul proiectului „Trust
me, Iʼm an artist”, care explorează relația dintre artă, știință și etică.
Creațiile și instalațiile sale avangardiste au fost expuse în muzee din Marea
Britanie, Spania, Belgia, Germania, Taiwan.
Până
la mijlocul lunii martie, artista expune cele mai apreciate piese ale sale în
cadrul unei expoziții speciale găzduite de Muzeul Oxford de istorie a științei,
în Marea Britanie. Expoziția, intitulată „BioArt and Bacteria” – este
organizată ca o călătorie imaginară. Acest drum poartă vizitatorii printr-un
trecut medical straniu, de la sanatoriile de altădată la apariția
antibioticelor și felul în care acestea au remodelat societatea umană și
istoria medicinei. Ajungem apoi, aproape pe nesimțite, într-un viitor încă neclar,
care se construiește permanent în jurul nostru, la care putem contribui. Aici
găsim transpuse în artă elemente preluate din cele mai noi cercetări din
domeniul biotehnologiilor și al geneticii medicale, de la secvențiere genomică
la elemente ce țin de microbiom și de biologia sintetică.
Universuri
mari și mici
Anna
Dumitriu are o fascinație declarată pentru bacterii – forme de viață
microscopice care ne afectează, ne definesc și ne modelează lumea. Invizibile,
dar cu efecte nu doar perceptibile, ci adesea categorice. Probabil acesta este
motivul pentru care artista a dorit să lucreze cu ele, să facă bacteriile
vizibile pentru publicul său, să spună povestea romantică a acestora.
Intersecțialumii bacteriene cu societatea umană este una din temele principale ale
creației Annei. „Sunt obsedată de istoria și tratamentul bolilor infecțioase,
de antibiotice, de genetică și de conceptul de etică medicală. Istoria
umanității s-a împletit dintotdeauna cu cea a bolilor infecțioase. Acestea au
avut un impact puternic asupra dezvoltării societății umane, inclusiv în ceea
ce privește crearea și dezvoltarea sistemului public de sănătate. Dar nu
trebuie uitat nici impactul pe care bolile infecțioase l-au avut asupra
oamenilor la un nivel intim, personal. Noi, oamenii, suntem supra-organisme,
alcătuite din celule umane și non-umane deopotrivă, în proporții similare”, ne
explică artista filozofia care stă la baza creațiilor sale insolite.
O
relație personală cu bacteriile
Creațiile
Annei Dumitriu folosesc adesea bacteriile ca mijloc de realizare artistică. Una
dintre piesele expuse în cadrul galeriei Oxford este un colier confecționat din
ceea ce la prima vedere par dinți umani. Iluzia merge însă mai departe: dinții
sunt creați din bacterii extremofile – bacterii care trăiesc în condiții de
mediu extreme – din genul Serratia. Acestea au abilitatea de a
supraviețui în locuri foarte toxice, chiar radioactive, datorită învelișului
din hidroxiapatită pe care îl excretă pentru a se proteja. Acest material esteidentic smalțului dentar.
În cadrul acestui proiect, Anna a lucrat
cu dr. Melissa Grant și dr. Rachel Sammons, de la școala de stomatologie a
Universității din Birmingham. Împreună au „construit” dinții creați de bacterii
în laborator. „Această piesă vorbește despre utilizările neașteptate pe care le
putem găsi bacteriilor, despre evoluția cunoașterii noastre în acest domeniu și
despre rolul lor în diferite ecosisteme. Bacteriile extremofile pot fi folosite
și în proiecte de bioremediere, pentru a elimina substanțele toxice din mediu”,
explică artista. Această piesă ridică însă o întrebare și fiecare vizitator e
forțat să răspundă singur la ea: suntem pregătiți psihologic pentru a accepta
ideea unor dinți umani confecționați din bacterii?
Ofrande
pentru zei microscopici
În
centrul expoziției este Ex Voto, o instalație creată pentru o expoziție
anterioară a artistei la același muzeu. La această piesă au contribuit
vizitatorii muzeului, dar și medici, pacienți și cercetători. După sesiuni de
discuții în care își împărtășesc poveștile personale despre infecții și rolul
antibioticelor asupra vieților lor, aceștia pot agăța plăcuțe votive –
inspirate de cele folosite în practicile religioase. Plăcuțele sunt agățate pe
funde colorate folosind substanțe antimicrobiene și bacterii, inclusiv tulpini
de Staphylococcus aureus și Streptomyces modificat genetic.
Instalația
continuă să crească după fiecare expunere și cu fiecare nou grup de vizitatori.
În anumite religii, plăcuțele votive însoțesc o dorință sau oferă mulțumire pentru
îndeplinirea acesteia. În această situație, fiecare plăcuță spune o poveste
personală legată de o boală infecțioasă sau de un tratament.
Broderia
bacteriană
Anna
folosește mult textilele în arta ei. Pe de o parte, ele funcționează ca un
mediu perfect pe care se poate picta și broda cu ajutorul bacteriilor. Dar
rolul textilelor în arta Annei Dumitriu vorbește mult și despre condiția femeii
în societatea tradițională și în cea contemporană. „Pe vremea când bărbații
începuseră să studieze științele naturale, făcând descoperiri științifice
importante, cea mai mare realizare pentru o femeie rafinată era să brodeze cu
măiestrie. Cele mai apreciate broderii aveau cusături aproape microscopice și
foloseau ață albă pe fundal alb. Femeile vremii ajungeau să își piardă vederea
încercând să stăpânească și să perfecționeze această tehnică, considerată cel
mai înalt nivel de realizare pentru o doamnă de familie bună”, explică Anna
Dumitriu motivul pentru care a ales să folosească broderia ca pe o modalitate
de a îmbina ideea de știință și cercetare într-un mod artistic. Nu este vorba
neapărat despre feminism, ci mai degrabă despre modalități diferite de a
explora lumea: prin știință și artă. În ziua de azi, cele două se întrepătrund.
Istoria
științei, cea a bolilor infecțioase și cea a textilelor au multe puncte comune,
zone de intersecție. Multe vopseluri naturale obținute din plante au fost în
același timp folosite ca plante de leac. Unele, precum turmericul (curcuma),
aveau chiar rol antimicrobian cunoscut încă din vremuri străvechi. Trecând mai
departe prin istoria bolilor infecțioase, unul din principalii vectori de
transmitere ai epidemiei de ciumă bubonică din Anglia anilor 1665–1666 a fost
comerțul cu textile și pânză. Anna Dumitriu speculează toate aceste detalii în
arta sa, folosind materiale sau haine de epocă pentru a marca anumite date sau
perioade.
Infecții
rezistente pictate pe pânză
Stafilococul
auriu rezistent la meticilină (MRSA) este responsabil pentru mai multe infecții
dificil de tratat. Una din piesele cele mai complexe expuse de Anna Dumitriu la
Oxford este Cuvertura MRSA. Procesul de creație a început prin îmbibarea
unor bucăți de pânză de bumbac în agar cromogenic. Acest mediu folosit pentru
culturile bacteriene conține un colorant care este preluat de Staphylococcus
aureus. În acest mod, bacteriile se dezvoltă pe pânză într-o culoare
albastră, pictând materialul.
Artista
a creat diferite modele pe peticele de pânză, intercalând broderii cusute cu
fire vopsite cu substanțe antibiotice naturale. Alte modele au fost create
folosind teste de susceptibilitate la diferite antibiotice, precum vancomicina
sau cefoxitina. Bucățile de pânză au fost apoi cusute între ele pentru a crea o
cuvertură în stil tradițional, precum cele care spun povestea sau consemnează
istoria unei familii.
„Relația
societății umane cu antibioticele este una complexă. În prezent, omenirea se
confruntă cu pericolul rezistenței antibacteriene. [...] Este o problemă pe
care în mare măsură noi am creat-o – am avut antibiotice care funcționau și nu
am știut ce să facem cu ele”, comentează artista una din temele recurente
abordate în creația sa. Piesele sale pe această temă insuflă un spectru larg de
emoții, de la teamă și precauție, la optimism și speranță în viitor.
Dialogul
artei și al științei
Trecutul,
prezentul și viitorul se întrepătrund permanent în creațiile Annei Dumitriu, ce
îmbină arta, știința și pasiunea nestinsă a oamenilor pentru cunoaștere,
descoperire și explorare. Exact asta face artista britanică: explorează și, în
același timp, creează.
Se
poate argumenta, desigur, că toți exploratorii, toți cercetătorii, toți oamenii
de știință creează ceva. Descoperirile lor au finalități care remodelează
zilnic lumea în care trăim. Atât arta, cât și știința depășesc astăzi granițele
și barierele presetate, se îmbină câteodată, se contopesc, își împrumută idei
și forme de expresie. Știința și arta sunt două expresii ale unui dialog pe
care umanitatea îl are cu ea însăși de la începutul timpului – acesta este,
cred eu, mesajul pe care Anna Dumitriu vrea să îl transmită publicului său.
