– A doua conferinţă a Societăţii Române de
Hipertensiune, cu participare internaţională deosebită, îşi propune un subiect
mai larg ca temă principală: confluenţe în hipertensiunea arterială, însemnând discutarea unor situaţii
care sunt la interferenţa, la interfaţa între hipertensiunea arterială şi alte
patologii; cum ştim, HTA este cel mai important factor de risc pentru
ateroscleroză şi de puţine ori acţionează ca unic factor de risc, în rest
împreună cu diabetul zaharat, dislipidemiile, obezitatea, fumatul ş.a. Iată de
ce multe sesiuni sunt dedicate acestei
interferenţe între diferitele patologii; avem sesiuni comune cu diabetologii,
endocrinologii, nutriţioniştii ş.a.m.d. Conferinţa se întinde practic pe trei
zile şi lucrările se desfăşoară în trei săli. De ce aşa multe sesiuni?
Interesul pentru hipertensiune este foarte mare: sunt specialiştii internişti,
cardiologi, diabetologi, neurologi, nefrologi, endocrinologi, ginecologi,
medici de familie. Este un an mai bogat ca producţie ştiinţifică; la Congresul
european cardiologie de la Milano din iunie, a fost prezentat de prof. dr.
Giuseppe Mancia noul ghid european de diagnostic şi tratament în HTA, cu modificări importante în conţinut şi
formă. Am considerat că este util să organizăm o sesiune specială dedicată
ghidurilor, în care vor discuta prof. dr. G. Mancia şi prof. dr. George Bakris,
fost preşedinte al Societăţii Americane de Hipertensiune. Aceste prezentări vor
fi urmate de o masă rotundă la care vor participa specialişti, profesori de
marcă din România, care vor lămuri ce plusuri vor aduce aceste ghiduri şi care
sunt şi părţile mai slabe. Participarea internaţională e foarte bogată – sunt
26 de invitaţi speakeri străini; vor fi două simpozioane internaţionale,
colaborări între Societatea Română de Hipertensiune şi societăţile balcanice,
respectiv Societatea Franceză de Hipertensiune, în care fiecare va veni cu
experienţa lui. Sunt sesiuni legate tot de ghiduri, dedicate subiectelor
provocatoare în cercetarea din HTA; vorbitori români sunt 66, sperăm să-şi găsească
terenul să se exprime. Există şi o sesiune de dezbateri, de controverse în
hipertensiune, susţinută de specialişti de marcă din ţara noastră şi moderată
de străini. La conferinţă sunt înscrişi deja aproape 400 de participanţi. Avem
două sesiuni dedicate tinerilor specialişti, pentru că fără creativitatea şi
entuziasmul lor riscăm să batem pasul pe
loc; apoi, o altă sesiune dedicată rezidenţilor – vor fi prezentări de cazuri şi
dezbateri pe marginea acestor subiecte.
– Ce noutăţi va aduce manifestarea?
– În a
treia sală sunt atelierele cu o mare implicaţie practică – unul dedicat de
exemplu cardiopatiei hipertensive, susţinut de câţiva ecografişti cu experienţă
– dar nu expuneri teoretice, ci cu ecograf, participanţii lucrând efectiv şi
învăţând; altul dedicat evaluărilor vaselor mari – cu demonstraţie practică, cu
aplicaţii din partea cursanţilor, care vor fi evaluaţi la sfârşit; altul este
dedicat polisomnografiei, întrucât sindromul de apnee în somn are un rol
important în producerea hipertensiunii, dar mai ales a complicaţiilor ei. O altă
noutate este atelierul dedicat asistentei medicale – rolul pe care aceasta îl
are în diagnosticul şi monitorizarea hipertensiunii, alături de medicul de
familie; există şi un simpozion dedicat medicului de familie; toată această
paletă largă de abordare a faţetelor hipertensiunii arteriale a atras o
participare mare şi programul astfel prezentat a fost apreciat de Colegiul
Medicilor din România, care ne-a acordat 16 credite; dar o noutate este faptul
că pentru prima oară o manifestare românească este acreditată internaţional cu
14 credite europene de cardiologie. Asistenţii medicali obţin creditare de la
OAMGMAMR. Este onorant pentru noi că participă personalităţi de marcă, inclusiv
cel care abia şi-a încheiat mandatul de preşedinte al Societăţii Europene de
Cardiologie, prof. dr. Joseph Redon, ori prof. dr. G. Marcia, lor li se va acorda titlului de doctor honoris causa în timpul conferinţei.
– Care sunt cele
mai recente activităţi ale Societăţii Române de Hipertensiune?
– Societatea are doi ani şi sunt înscrişi
1.250 de membri activi. Anul trecut am organizat opt cursuri interactive,
implicând mulţi specialişti locali; pe tiparul studiului SEPHAR – s-au creat
cele opt regiuni care s-au transformat în nuclee de lucru ale Societăţii Române
de Hipertensiune. Am considerat că este bine ca această experienţă să fie împărtăşită
şi altora şi am scos o carte, care se va regăsi în mapele participanţilor: „Punct şi contrapunct în
hipertensiunea arterială – program educaţional al Societăţii Române de
Hipertensiune 2012–2013“. E o acţiune încheiată, care va naşte alta, ediţia a
doua a cursului– păstrând caracterul interactiv, dar pe o altă tematică – ce va
începe în noiembrie; continuă campania de depistare a HTA, de data aceasta va
fi legată de conferinţă – 14–15 septembrie, în parcul Herăstrău – acţiune
sprijinită de tineri (rezidenţi, studenţi, de anii 4–6). O altă acţiune care
debutează doreşte să stimuleze cercetarea ştiinţifică şi în acest sens avem
proiecte cu un protocol stabilit, care va fi prezentat în cadrul Conferinţei.
Există un grup de lucru al Societăţii dedicat cercetării ştiinţifice.
– Planuri pentru
viitorul apropiat?
– Colaborările internaţionale sunt extrem de
importante; anul trecut în decembrie, Societatea noastră a fost invitată la un
simpozion comun cu Societatea Franceză de Hipertensiune, iată că acum au venit
ei la noi. Vom încerca să strângem rândurile şi mai mult cu ţările balcanice;
avem proiecte de cercetare în comun cu Grecia, Serbia, Croaţia şi Turcia, ele
se derulează şi sperăm să aducem o contribuţie importantă în colaborarea în
această zonă, pentru că avem factori socio-economici destul de asemănători.
Avem un proiect împreună cu Societatea Maghiară de Hipertensiune şi vrem să
capete amploare; mai este un proiect care se adresează direct pacientului, am
tipărit trei broşuri. Mergem către medici, dar partenerii noştri importanţi
sunt pacienţii şi avem nevoie să-i facem complianţi la ceea ce le propunem;
numai aşa putem să creştem rata de control al hipertensiunii (am crescut-o de
la 7% – conform SEPHAR 2005 – la 25%) şi
sperăm ca la anul să raportăm o cifră mai mare de control. Un alt proiect este
de a urmări evoluţia subiecţilor din studiul SEPHAR prin intermediul medicilor
de familie, anual printr-un chestionar, iar odată la cinci ani şi prin analize.
.jpg)
