Newsflash
Interviuri

Niciodată prea mic pentru a fi dus la oftalmolog

de Dorina Novac - iul. 23 2021
Niciodată prea mic pentru a fi dus la oftalmolog

Un copil nu este niciodată prea mic pentru a fi dus la oftalmolog sau pentru a purta ochelari, spune dr. Roxana Cozubaș. Cele mai dramatice cazuri le-a întâlnit la copiii lăsaţi netrataţi pentru strabism.

Empatia de care trebuie să dea dovadă un medic este cel mai greu de gestionat în această profesie, iar Facultatea de Medicină nu te învaţă acest lucru, spune dr. Roxana Cozubaș. Medicul transmite că un copil nu este niciodată prea mic pentru a fi dus la oftalmolog și nici pentru a purta ochelari. 

Dr. Roxana Cozubaș

Roxana Cozubaș este medic primar oftalmolog, cu experienţă în oftalmologie pediatrică, la clinica Ocuvista din Capitală. A absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Este membru al Societăţii Române de Oftalmologie și membru al Societăţii Române de Strabologie și Oftalmopediatrie.

De ce aţi ales oftalmologia pediatrică?

Încă de când eram mică îmi doream să devin medic pediatru. Prin anul 3-4 de facultate, când am făcut cunoștinţă mai bine cu mediul de spital și cu diverse specialităţi medicale, am început să simt că nu mai vreau să fac medicină, însă am continuat și am absolvit facultatea, nefiind convinsă că mai vreau să profesez în acest domeniu. (...)

Oftalmologia mi-a fost „insuflată” de un fost coleg de facultate, căruia îi mulţumesc. Astfel, un an și jumătate mai târziu, după ce am început pregătirea în rezidenţiat, m-am apucat de deslușit tainele oftalmologiei pediatrice.

Care consideraţi că este cel mai dificil lucru legat de specializarea dv.?

Cred că în oricare specialitate, cel mai greu, dar și cel mai frumos este adesea lucrul cu oamenii, iar în cazul meu, cu prichindeii. Este greu să te transformi din „bau-baul” cu care unii părinţi își ameninţă copilul în prietenul lor. Un alt aspect de care ne lovim periodic este „oftalmo-psihologia” – mai ales controalele de tip second opinion.

Consulturile sunt mai mult o parte de discuţie și de a reexpune și, adesea, reconfirma diagnosticele și opţiunile de tratament emise de medicul anterior.

Conexiunea cu pacienţii și aparţinătorii, empatia de care trebuie să dai dovadă într-o astfel de relaţie, precum și încărcarea emoţională a unor diagnostice sau evoluţii nefavorabile – cred că sunt cel mai greu de gestionat în această profesie, în general, iar Facultatea de Medicină nu te învaţă deloc acest lucru.

Lentilele de contact, o opţiune

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni ale ochiului la copii?
Din fericire, nu sunt afecţiuni grave. Majoritatea copiilor se prezintă pentru controale de rutină, iar peste 60% dintre ei nu au nimic semnificativ din punct de vedere oftalmologic. Mai sunt aproximativ 30% care au vicii de refracţie – necesitatea de a purta ochelari – care, deși incurabile, unele dintre ele nu mai sunt privite ca pe vremea noastră.

Astfel, în ziua de azi, nu ești „aragaz cu patru ochi” dacă porţi ochelari, ba dimpotrivă, setezi un trend cu o ramă nouă, la modă. Restul de 5-10% au afecţiuni oftalmologice grave, pentru care putem sau nu să facem ceva – ambliopie (ochi leneș), cataractă congenitală, strabism cu unghi mare,
glaucom congenital sau diverse alte afecţiuni.

Când este indicat să fie făcut primul control oftalmologic și de la ce vârstă poate purta un copil ochelari?

Un copil nu este niciodată prea mic pentru a fi dus la oftalmolog și nici pentru a purta ochelari. Cele mai dramatice astfel de cazuri le-am întâlnit la copiii lăsaţi netrataţi pentru strabism – „lasă-l că trece până la 3-5-7 ani” sau cazurile în care părinţii nu și-au adus niciodată copilul la medicul oftalmolog până la vârsta de 7-8 ani, pentru că cel mic nu ar fi știut să citească.

Nimic mai greșit! Există metode obiective, ceea ce măsurăm noi, medicii, și metode subiective, ceea ce ne relatează pacientul sau părintele pentru a estima acuitatea vizuală a unui pacient. Nu vă lăsaţi păcăliţi de acest aspect!

Reducerea miopiei – moft sau necesitate?

Dacă vorbim de reducere în sensul de operaţie cu laser, poate fi și moft – dacă ai dioptrii mici, pentru care ai putea să porţi ochelari sau lentile de contact –, însă există pacienţi pentru care este o necesitate: combinaţiile mari de dioptrii, sferă/cilindru, diferenţe mari între cei doi ochi. Toate aceste variante se bucură de opţiunea de intervenţie chirurgicală și de rezolvarea mult mai facilă pe această cale.

Pentru acești pacienţi, ochelarii înseamnă lentile foarte groase, făcute pe comandă, scumpe, ochelari grei, incomozi, de care ești dependent. Lentilele de contact sunt o opţiune în acest sens, însă una dificil de adaptat dacă nu sunt dioptrii uzuale, pe care pacientul să le găsească ușor la o comandă în optică sau pe internet.

Dacă vorbim de reducerea temporară a dioptriilor și de încercarea de a încetini progresia miopiei la copilul în creștere, aș spune din prima că metoda este de reală necesitate atunci când copilul are o progresie mare de la un consult la altul sau atunci când factorul genetic atârnă greu.

Alimente care „ajută” ochii

Durerea de cap și oboseala pot indica o problemă oftalmologică?

Adesea, am mulţi copii aduși la medicul oftalmolog din acest motiv. Din păcate, durerea de cap cu provenienţă oftalmologică este valabilă în 5-15% dintre toate durerile de cap.

Părinţilor le este foarte la îndemână să considere că problema este de la ochi, însă de cele mai multe ori nu găsim nicio cauză evidentă.  Atunci copilul este trimis la neurolog, neuropsihiatru sau la ORL-ist, pentru investigarea altor posibile cauze.

Există alimente care ajută să ai „ochi sănătoși” sau este doar un mit?
(Râde) Hai, ziceţi, v-aţi gândit la morcovi, așa-i? Da, există multe alimente care ajută ochii să rămână mai sănătoși. Vorbim de toate legumele și fructele viu colorate: ardei gras de toate culorile, toate frunzele verzi, cât mai închise la culoare, strugurii negri, afinele și toate fructele de pădure și lista poate continua mult.

Să nu uităm în această categorie și de nucile sau seminţele crude, neprelucrate termic, sau de alte surse de grăsime sănătoasă: avocado, pește gras, ou.

Care sunt, în ceea ce privește oftalmologia, minusurile? Ce ar trebui îmbunătăţit?

Din punctul acesta de vedere, oftalmologia se practică în România utilizând aceleași resurse ca la nivel mondial. Avem clinici și spitale private, unde poţi obţine același tratament din marile centre din Israel, Belgia, Germania, SUA sau UK.

Sunt foarte puţine cazurile – în general, pentru bolile genetice rare – în care apelăm la colegii din străinătate pentru rezolvare sau îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului.

Desigur că există loc de îmbunătăţire continuă, însă, așa cum le spun pacienţilor mereu, trebuie să ne prezentăm la medic pentru un control de rutină, și nu când ne doare ceva.

Dacă programele de prevenţie vor funcţiona mai bine, atunci nu vor exista motive de îngrijorare, pentru că vom descoperi la timp toate afecţiunile în care mai putem aduce un pic de lumină, la propriu și la figurat, în viaţa acelui pacient.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe