O cercetare observațională nouă din Suedia a urmărit mai bine de un milion de cazuri de COVID-19 pe o perioadă de mai multe luni, după forma acută de boală a acestor pacienți, pentru a determina modul în care boala influențează riscul ulterior de formare a unor cheaguri de sânge, scrie newatlas.com. 

Rezultatele oamenilor de știință indică faptul că boala COVID-19 crește semnificativ riscul ca o persoană să dezvolte tromboză venoasă profundă și embolie pulmonară în lunile următoare după infecția cu SARS-CoV-2.

Studiul acesta amplu, publicat în The BMJ, a analizat informațiile din dosarele medicale a 1.057.174 persoane cu COVID-19. Asta înseamnă fiecare caz pozitiv înregistrat în Suedia de la începutul pandemiei până în luna mai a anului 2021. Un grup de control format din patru milioane de persoane care nu au fost depistate pozitiv cu COVID-19 a fost generat, pentru a cuantifica riscul de formare de cheaguri de sânge cauzate de infecția cu virusul SARS-CoV-2.

În cele 30 de zile după diagnosticul inițial de COVID-19, cercetătorii au descoperit o creștere de 33 de ori de risc de embolie pulmonară, o creștere de cinci ori a riscului de tromboză venoasă profundă și o creștere de două ori a riscului de evenimente hemoragice generale, arată sursa citată.

Riscul acesta crescut, în comparație cu persoanele din grupul de control, care nu au fost infectate cu SARS-CoV-2, a persistat 60 de zile în ceea ce privește sângerarea, 90 de zile în ceea ce privește tromboza venoasă profundă și 180 de zile în ceea ce privește embolia pulmonară.

Luând în considerare severitatea bolii în forma acută, cercetătorii au descoperit că acele persoane care au fost inițial „lovite” cel mai tare de boala COVID-19 au avut un risc mai mare pe termen lung în ceea ce privește evenimentele adverse, preucm cele trombo-embolice. Acele persoane care au avut doar o formă ușoară a infecției încă au prezentat un risc de trei ori mai mare de tromboză venoasă profundă și un risc de șapte ori mai mare de embolie pulmonară.