Chiar și la noi în țară, Ministerul Sănătății raporta ieri, la ora 16, că există 42 de persoane aflate în carantină în ceea ce privește noul coronavirus, iar 9.012 persoane sunt monitorizate la domiciliu în țara noastră.

Carantina produce efecte negative la nivel psihologic, inclusiv simptome de stres posttraumatic, confuzie și mânie, potrivit cercetătorilor de la King’s College London. Să nu uităm că în multe țări, nu doar în România, pentru a controla răspândirea COVID-19, autoritățile le cer oamenilor să se izoleze acasă (autoizolare) sau să fie internați într-o unitate specială, dedicată carantinei.

Studiul despre carantină a fost publicat recent în „The Lancet” și a arătat că acest impact la nivel psihologic poate fi unul pe o perioadă lungă de timp, scrie medicalxpress.com. În acest sens, cercetătorii din Londra pun accentul pe temperarea unor frici iraționale, mai ales când este vorba despre oferirea unor informații utile și despre durata carantinei.

Acest studiu nou a analizat cercetările efectuate de-a lungul timpului cu privire la impactul la nivel psihologic pe care l-au avut epidemiile anterioare. Astfel, cercetătorii britanici au analizat 24 de studii, care au fost efectuate în 10 țări, iar studiile acestea au inclus persoane cu SARS (sindromul respirator acut sever), Ebola, gripa H1N1, MERS (sindromul respirator din Orientul mijlociu) și gripa cabalină.

Ce impact are carantina asupra psihicului

Studiu recent a arătat o paletă diversă de efecte psihologice datorate carantinei, inclusiv simptomele sindromului de stres posttraumatic, depresie, sentimente de frică și mânie, precum și folosirea greșită a substanțelor. Unele dintre aceste efecte, scrie presa străină, mai ales simptomele stresului posttraumatic, s-a dovedit a fi de lungă durată. Persoanele cu antecedente medicale de tulburări psihiatrice și specialiștii care lucrează în domeniul sănătății au suferit efecte și mai mari la nivel psihologic din cauza carantinei, mai arată cercetarea.

„Intrarea în carantină reprezintă o experiență care te izolează și care cel mai adesea naște frică, iar studiul nostru a arătat că are efecte psihologice negative. Descoperirea faptului că aceste efecte încă mai pot fi detectate după multe luni sau mulți ani – chiar dacă acest lucru este indicat de un număr mic de studii – reprezintă un motiv deosebit de îngrijorare și indică faptul că măsurile ar trebui instituite în timpul procesului de planificare a carantinei, pentru a reduce la minimum acest impact la nivel psihologic. Cercetarea noastră sugerează că persoanele care lucrează în domeniul sănătății merită o atenție deosebită din partea managerilor și din partea colegilor lor, iar persoanele cu probleme preexistente în ce privește sănătatea mintală au nevoie de un sprijin suplimentar în timpul carantinei”, a declarat dr. Samantha Brooks, de la Institute of Psychiatry, Psychology & Neuroscience din cadrul King’s College London.

Totodată, studiul a identificat și faptul că, cu cât perioada de carantină a fost mai lungă, aceasta a fost asociată cu o sănătate mintală precară. Au existat și altți factori care au influențat efectele psihologice ale carantinei: lipsa proviziilor, precum alimentele, apa și hainele, cât și gradul slab de informare din partea autorităților din domeniul sănătății publice referitoare la scopul carantinei și la recomandările referitoare la acțiunile care trebuie întreprinse. Incapacitatea de a lucra (de a merge la serviciu) și stigma referitoare la boala în sine au fost și ele pe lista factorilor asociați cu probleme în sfera psihicului.

Mai jos sunt cele mai recente cifre referitoare la cazurile raportate de coronavirus în lume: