Dezbaterea publică „Diabetul zaharat în România: Dialog și Parteneriat pentru Sănătate” a fost organizată de ASCOTID Mureș la împlinirea a 20 de ani de activitate.
Discuțiile au avut loc marți, 12 mai 2026, în Palatul Parlamentului, sub egida Subcomisiei pentru Populație și Dezvoltare a Senatului României.
La 12 mai 2026, Asociația Copiilor și Tinerilor Diabetici-Mureș (ASCOTID) a organizat la Palatul Parlamentului din București o dezbatere publică dedicată situației persoanelor cu diabet zaharat din România, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate neîntreruptă.
Evenimentul de marțea trecută a reunit parlamentari, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ai ANMDMR, medici specialiști, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și ale celor mai importante companii din domeniul diabetului.
România se confruntă cu o creștere alarmantă a prevalenței diabetului. Conform datelor IDF Atlas 2025: peste 1,3 milioane de români trăiesc cu diabet zaharat, 21,4% din cazuri rămân nediagnosticate, 16,5% din români se află în stadiu de prediabet.
Datele arată și faptul că, în esență, costurile totale legate de tratament depășeau în 2025 suma de 2,6 miliarde de lei, se precizează într-un comunicat de presă transmis redacției.
Participanții dezbaterii publice au recunoscut progresul semnificativ al Programului Național de Diabet, care a evoluat substanțial față de acum 15 ani și reprezintă în prezent al doilea cel mai mare program național de sănătate, după cel oncologic, cu un buget de peste 3,2 miliarde de lei in 2025.
Cu toate acestea, au fost semnalate limite importante care afecteaza direct calitatea vieții pacienților. 
Senatorul Carmen Orban, gazda dezbaterii publice organizate în Palatul Parlamentului, a deschis discuțiile precizând că:
„Sistemul de sănătate este un întreg și înseamnă pacient și corp medical. Iar fără un corp medical sănătos nu putem vorbi despre un pacient sănătos. Suntem aici ca să facem împreună lucruri bune pentru sistemul de sănătate și să ascult ce propuneri pot fi preluate de către legislativ. Aceasta este menirea noastră: să preluăm propunerile bune și să încercăm să le materializăm în legi bune pentru sistemul de sănătate.”
Un caz concret prezentat în cadrul dezbaterii de asociațiile de pacienți a ilustrat o incoerență majoră în criteriile de acordare a pompelor smart de insulină: o mamă care a achiziționat trei pompe de insulină pe bani proprii pentru fiica sa diagnosticată cu diabet în 2012 a constatat că, tocmai pentru că dispozitivele particulare mențin glicemia în parametri normali, copilul nu mai îndeplinește criteriile medicale de acordare a pompei prin programul național. Cu alte cuvinte, echilibrul glicemic obținut cu efort propriu devine un obstacol în accesarea unui drept.
„Nu poți să pretinzi unui pacient care deja poartă un dispozitiv cumpărat pe banii lui, să aibă glicemii crescute ca sa primească pompa de insulină de la stat. E total incorect ca atunci când soliciți pompa de la stat, trebuie să-ți fie rău ca să poți primi acest dispozitiv”, a declarant Nicoleta Pascal – de la Asociația Smart Management TD1 și mama unui copil cu diabet zaharat tip1.
Au fost semnalate și criterii de vârstă discriminatorii: pompele smart se acorda în prezent doar pacienților cu vârsta între 7 si 26 de ani, cu condiția continuării studiilor după 18 ani. Medicii specialiști și reprezentanții CNAS prezenți au confirmat că pompele inițiate nu se întrerup la majorat, însă au recunoscut existența unor interpretări neuniforme la nivel național.
Prof. dr. Cornelia Bala, vicepreședinta Comisiei de Diabet din Ministerul Sănătății, a confirmat că s-au făcut demersuri pentru extinderea criteriilor de acordare și trecerea spre dispozitivele mai performante, însă fără rezultate concrete până în prezent, din cauza constrângerilor bugetare.
Prof. dr. Iulian Velea, președintele ENDOPED – Societatea Română de Diabet, Nutriție și Endocrinologie și primul medic pediatru care a montat o pompă de insulină în România, a prezentat o propunere susținută de argumente economice pentru introducerea pompelor smart (de tip buclă închisă), fără criterii de eligibilitate pentru copiii cu vârsta între 2 si 6 ani — grup cu risc maxim de cetoacidoză diabetică.
Calculul prezentat arată că două episoade de cetoacidoză diabetică pe an generează costuri de circa 40.000 de lei, mai mult decât costul unei pompe cu consumabile pe un an. Aceste dispozitive sunt deja aprobate și utilizate pentru această grupă de vârstă la nivel european.
„La această grupă de vârstă aș propune să se elibereze aceste pompe fără criterii. Nu are rost să așteptăm ca pacientul să aibă coeficient de variabilitate mare până să îndeplinească criteriile”, a declarat în cadrul dezbaterii publice prof. univ. dr. Iulian Velea, primul medic pediatru care a montat o pompă de insulină în România.
Fotografie-simbol (principală în știre) de la: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/fata-sta-jos-sta-a-ezat-ine-in-maini-7653135/
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
.jpeg)
