Anul trecut, circa 11,1 milioane de hectare de pădure au fost distruse în regiunile tropicale, informează AFP și Agerpres. Dintre acestea, 3,75 milioane de hectare au fost păduri primare, arată studiul anual realizat de Global Forest Watch (GFW), din cadrul World Resources Institute (WRI) de la Universitatea din Maryland.

Este echivalentul a 10 terenuri de fotbal pe minut. Şi acest lucru durează de un an”, a precizat Rod Taylor, care conduce programul dedicat pădurilor din cadrul WRI.

Distrugerea acestor păduri virgine a eliberat 2,5 gigatone de dioxid de carbon în atmosferă, echivalentul emisiilor anuale ale Indiei, arată calculele oamenilor de ştiinţă.

Peste 40% din suprafaţa de pădure primară distrusă în cursul anului trecut se afla în Brazilia, cu aproximativ 1,5 milioane de hectare defrişate, urmată de R. D. Congo, cu 500.000 de hectare distruse. Bolivia, plasată pe locul al treilea, cu aproape 300.000 de hectare, a cunoscut cel mai ridicat nivel al defrişărilor din 2001 încoace.

Dincolo de tropice, raportul arată că pădurile din emisfera nordică au suferit cele mai mari pierderi de suprafaţă din ultimele două decenii. Numai în Rusia, în cel mai recent sezon al incendiilor de vegetaţie, s-au pierdut 6,5 milioane de hectare de pădure, un record.

Oamenii de ştiinţă avertizează asupra efectul bulgărelui de zăpadă: incendiile de vegetaţie din ce în ce mai frecvente duc la eliberarea unei cantităţi tot mai mari de dioxid de carbon în atmosferă, alimentând încălzirea globală care, la rândul ei, măreşte riscul de producere a incendiilor de vegetaţie.

Datele au fost publicate după ce 141 de lideri politici din întreaga lume s-au angajat la sfârşitul anului trecut, la Glasgow, în cadrul COP26, să „stopeze şi să inverseze distrugerea pădurilor până în anul 2030”. Oamenii de știință arată că se impun reduceri drastice ale suprafeţelor de păduri primare defrişate, în fiecare an, până la sfârşitul acestui deceniu, pentru a atinge acest obiectiv.

Schimbările climatice fac mai dificilă conservarea pădurilor pe care încă le mai avem”, a subliniat Frances Seymour din cadrul WRI.

Un alt studiu recent sugerează că pădurea amazoniană ar putea să se transforme rapid în savană, eliberând uriaşe cantităţi de CO2 în atmosferă.

Defrişările care nu sunt provocate de incendii și care au drept scop extinderea suprafeţelor agricole au crescut cu 9% în 2021 faţă de 2020. Acest procent depăşeşte 25% în anumite teritorii din vestul Amazoniei braziliene, arată WRI.

Ştim deja că aceste pierderi reprezintă un dezastru pentru climă. Ele sunt un dezastru şi pentru biodiversitate (...), pentru indigeni şi pentru comunităţile locale”, a mai spus Frances Seymour.

Substanțele chimice din crema de protecţie solară se acumulează în flora marină

Raport : nivelul de metan în atmosferă a atins valori record