Simptomele acestea pot varia de la tuse și dispnee, până la oboseală, dureri de cap, palpitații, durere în piept, durere articulară, limitări fizice, depresie și insomnie.

Potrivit sursei citate, aceste simptome ale bolii numite „long COVID” (cu sensul de COVID-19 de lungă durată sau cu efecte de lungă durată) afectează persoanele de diferite vârste.

În cadrul unei conferințe din 23 noiembrie, desfășurate la Lancet – Chinese Academy of Medical Sciences, profesorul Bin Cao a prezentat date despre consecințele pe termen lung pe care le are COVID-19 asupra pacienților din Wuhan și a avertizat că disfuncțiile și complicațiile bolii ar putea să persiste la unii pacienți externați pe o perioadă de cel puțin șase luni.

V-ar putea interesa și: Cum arată viața după spitalizarea de COVID-19

Așa-numitul „long COVID” sau COVID-19 de formă îndelungată reprezintă un motiv de îngrijorare în domeniul sănătății publice, iar experții atrag atenția că problema aceasta trebuie abordată acum și nu mai târziu.

Ce este această formă de COVID-19?

Presa din Regatul Unit al Marii Britanii scrie că deși la unii oamenii infecția cu SARS-CoV-2 trece repede, la unele persoane pot să apară efecte pe termen lung care provoacă suferință, complicații.

„Long Covid” este de fapt un termen folosit pentru a descrie efectele COVID-19 care continuă să apară pe perioade de săptămâni sau luni după boala inițială, potrivit www.bhf.org.uk.

NICE (National Institute for Health and Care Excellence) definește „long COVID” ca fiind forma care durează mai mult de 12 săptămâni, deși unii experți cred că simptomele care durează peste opt săptămâni ar reprezenta definiția pentru forma „long COVID”.

Citiți și: Dificultățile de respirație la pacienții cu COVID-19 apar și la 2 luni de la vindecare

Desigur, în prezent nu se cunosc toate detaliile despre numărul oamenilor afectați de „long COVID”, dar estimările sugerează că aproximativ unul din șapte oameni care dezvoltă simptome de pe urma COVID-19 este bolnav pentru o perioadă de cel puțin patru săptămâni, unul din 20 este bolnav pe o perioadă de opt săptămâni, iar unul din 45 duce boala pe o perioadă de 12 săptămâni ori peste.

Efectele pe termen lung

În faza acută (inițială) a bolii, forma severă de COVID-19 poate cauza pneumonie și insuficiență respiratorie, care paote duce la leziuni permanente și la afectarea țesutului pulmonar.

Din păcate, COVID-19 nu este doar o boală la nivel pulmonar: ea poate cauza alte complicații periculoase, deoarece crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, poate duce la tromboză venoasă profundă, la infarct miocardic și la accident vascular cerebral. Potrivit presei din UK, boala poate cauza inflamația mușchiului inimii și perturbări ale ritmului cardiac, cum ar fi fibtrilația atrială.

Manifestări observate la „long COVID”

Pentru unele persoane, efectele virusului SARS-CoV-2 în organism pot să persiste preț de săptămâni sau luni. Această boală este, deci, cunoscută sub denumirea de „COVID îndelungat” sau „long COVID”.

Pentru unii pacienți, boala se simte de parcă ar fi un ciclu în care în anumite perioade starea de sănătate se îmbunătățește, iar în alte perioade se agravează iarăși.

V-ar putea interesa și: COVID-19 este asociat cu disfuncția erectilă

Aceste efecte pe termen lung sunt observate nu doar la persoanele care au nevoie de spitalizare, ci și la persoanele care s-au simțit foarte rău atunci când au contractat inițial virusul.

Simptomele de lungă durată ale coronavirusului pot fi, printre altele: oboseala, dificultate în respirație, anxietate și depresie, palpitații, durere în piept, durere musculară sau articulară, incapacitatea de a gândi clar sau de te concentra (așa-numita „ceață pe creier”).

O trăsătură întâlnită nu doar la COVID

Medicii atrag atenția că este important să reținem că aceste caracteristici nu sunt valabile doar pentru COVID-19: există și alte boli virale care au efecte pe termen îndelungat. Din ceea ce s-a observat la alte virusuri, majoritatea simptomelor ar trebui să dispară după trei luni, pe când stările de oboseală pot să dureze chiar și șase luni, dar întrucât fiecare pacient este diferit, aceste „reguli” nu se aplică tuturor.

Long COVID nu este contagios

Publicația britanică subliniază că această formă îndelungată de COVID-19 nu este contagioasă. Simptomele „long COVID” sunt cauzate de răspunsul organismului bolnavului în fața virusului, iar acest răspuns continuă după forma inițială de boală.

Pentru a evita transmiterea coronavirusului SARS-CoV-2 la alte persoane, pacientul ar trebui să se izoleze preț de zece zile de la simptomele inițiale sau de la obținerea unor rezultate pozitive la testarea pentru COVID-19. Sau dacă are febră, rinoree sau strănută ori dacă se simte rău sau are diaree după zece zile, persoana trebuie să se izoleze în continuare până când dispar aceste simptome.

Rămân în continuare multe necunoscute

Ocurența complicațiilor la nivelul mai multor organe nu este un lucru neașteptat, potrivit The Lancet, având în vedere că receptorul prin care virusul SARS-CoV-2 intră în corp (receptorul ACE2) este exprimat în mai multe țesuturi. Astfel că, la nivel global, oamenii de știință din mai multe țări încearcă să găsească un răspuns clar la ce înseamnă această formă botezată „long COVID”.

Dincolo de eforturile oamenilor de știință de a crea ghiduri și recomandări pentru formele îndelungate sau persistente de COVID-19, cei de la The Lancet subliniază că rămân în continuare multe necunoscute, iar răspunsul al forma îndelungată de COVID-19 se află încă în etape incipiente.

„Care sunt diagnosticele, definițiile și fenotipurile bolii care sunt grupate sub termenul «long COVID»? Cât timp durează? Cine se află la risc de a suferi de pe urma sechelelor grave sau prelungite? Care sunt cauzele din substrat și mecanismele? Cum prevenim sau reducem efectele unor astfel de sechele în ce privește sănătatea și starea pacientului? Există tratamente eficiente pentru a ajuta recuperarea pacientului și pentru a-l ajuta să își recapete complet sănătatea? Este nevoie de reabilitare?” – acestea sunt întrebările pe care se pune accentul în articolul din The Lancet, publicat în data de 12 decembrie.

Cum poate fi abordată forma îndelungată de COVID-19?

În primul rând, potrivit sursei citate mai sus, profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să asculte pacienți și să le înțeleagă motivele de îngrijorare, să le valideze experiențele și să le țină sub control simptomele și comorbiditățile. În plus, mulți pacienți se simt deja trecuți cu vederea, ignorați.

„Fără definiții clinice clare ale formei „long COVID” și în absența fie a unui test de diagnostic, fie a unui tratament eficient, profesioniștii din domeniul sănătății se află într-o poziție dificilă pentru a-și ajuta pacienții”, atrage atenția autorul articolului.

În al doilea rând, pacienții externați ar trebui să aibă acces pe termen lung la servicii de îngrijire multidisciplinare, inclusiv la servicii de reabilitare și la servicii de telemedicină, asistență socială și sprijin financiar.

The Lancet precizează că, în al treilea rând, „long COVID” afectează chiar și adulții tineri, astfel că mesajele din domeniul sănătății publice pentru această categorie de persoane (despre riscurile infecției) sunt îndreptățite.

În al patrulea rând, serviciile de îngrijire primară necesită capacitatea de a putea îngriji pacienți cu forma îndelungată de COVID-19.

Și în al cincilea rând, lucrătorii din domeniul sănătății au un risc mare de a purta povara uriașă a ceea ce înseamnă „long COVID”, deci acestora trebuie să li se ofere serviciile adecvate de sănătate, având în vedere natura riscului lor ocupațional.