O cercetare publicată online la începutul lunii aprilie, în Annals of Internal Medicine, arată că în rândul personalului auxiliar din unitățile sanitare care îngrijesc pacienții cu COVID-19 există o prevalență sporită a anxietății, în comparație cu personalul medical.
Cercetătorii de la National University of Singapore au examinat recent distresul psihologic, depresia, anxietatea și stresul cu care se confruntă persoanele care lucrează în spitalele din Singapore, în timpul pandemiei de COVID-19, după cum scriu cei de la medicalxpress.com. Personalul medical din două instituții sanitare majore, care îngrijea pacienți cu COVID-19, a fost invitat să participe și să completeze un chestionar în perioada 19 februarie – 13 martie 2020.
Chestionarul a inclus o scală validată și un instrument special din domeniu: DASS-21, care sunt Scalele de depresie, anxietate și stres, și instrumentul IES-R, adică Scala Impactului Evenimentelor-Revizuită. 470 de profesioniști din domeniul sănătății au participat la acest studiu, iar scorurile lor au fost comparate cu cele ale personalului medical și ale personalului auxiliar din spital.
Cercetătorii au descoperit că 14,5%, 8,9%, 6,6% și 7,7% dintre participanți au avut rezultate pozitive pentru anxietate, depresie, stres și tulburare de stres posttraumatic. După ce s-au făcut ajustările necesare pentru vârstă, sex, etnie, statusul marital, data completării chestionarului și comorbiditățile, s-a observat că prevalența anxietății a fost mai mare pentru personalul auxiliar, în comparație cu personalul medical. În mod similar, cei din personalul auxiliar au avut scoruri mai mari la anxietate și stres conform scalei DASS-21, precum și scoruri totale mai mari ale instrumentului IES-R.
Rezultatele pe care le-au obținut cercetătorii sunt în concordanță cu cele ale unui studiu recent pe tema COVID-19, care demonstrează că asistentele medicale din linia întâi au scoruri semnificativ mai mici ale traumatizării decât asistentele medicale care nu lucrează în linia întâi și decât publicul general.
„Motivele pentru această explicație pot include accesul redus la suportul psihologic formal, mai puține informații medicale de primă mână în timpul epidemiei, mai puțină pregătire intensivă referitoare la echipamentul de protecție personal și la măsurile de control a infecțiilor”, au scris autorii acestei lucrări.
Sursa foto: Unsplash
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
