România
este una dintre țările care și-au exprimat rapid interesul pentru funcția
tubului digestiv și pentru patologia creată de disfuncția ei: patologia
funcțională digestivă. Așa se face că țara noastră a fost între primele zece state europene care au aderat la
Societatea europeană de neurogastroenterologie și motilitate, reprezentantul
său fiind desemnat în conducerea societății. România este și singura țară
est-europeană unde există o societate de neurogastroenterologie, cu reuniuni
naționale și cu invitați străini la fiecare doi ani. Proxima întâlnire îl va
avea ca oaspete de bază pe profesorul Douglas Drossman, liderul mondial de
opinie în patologia digestivă funcțională. Creșterea nivelului cunoștințelor în
domeniul neurogastroenterologiei se explică prin multitudinea problemelor de
patogeneză și tratament nerezolvate, ca și conștientizarea tot mai mare a
pacienților despre importanța acestei probleme.
Creierul
din burtă – Descoperiri științifice recente și sfaturi practice pentru o
sănătate mai bună, scrisă de Fabrice Papillon și Héloïse
Rambert, apărută pe finalul anului trecut la Editura Philobia, București,
este o lucrare utilă atât medicilor, cât și publicului larg. „Creierul din burtă”
este metafora prin care este definit sistemul nervos enteric, componentă
morfofuncțională de mare importanță a tubului digestiv. Studiul acestei
structuri revine de drept neurogastroenterologiei, specialitate a
gastroenterologiei care a făcut progrese remarcabile în ultimele două decenii.
Această carte vine pentru a populariza, la nivel ridicat, inclusiv în rândul
personalului medical cu alte preocupări, informații despre tulburările
funcționale digestive, sistemul nervos enteric și axul intestin-creier. O primă
carte de acest fel a fost cea a lui W.G. Thomson din Canada, care cuprindea
aspecte pragmatice și recomandări pentru numeroșii pacienți de pe continentul
nord-american. Ulterior a apărut senzaționala carte a Giuliei Enders „Darm mit
Charme”, prezentată și de „Viața medicală” într-unul din numerele anterioare.
Și iată acum o traducere în limba română a cărții „Creierul din burtă”, apărută
în Franța anul trecut. Subtitlul lung, ca la cărțile medievale, ne spune pe
scurt despre ce este vorba.
Autorii
nu sunt medici, ci tineri ziariști cu profil medical, primul fiind și autorul
unor documentare științifice de popularizare a științei. Ei abordează aici
problemele medicale legate de sistemul nervos enteric în sensul cel mai larg,
de structura și embriologia sistemului digestiv, apoi analizează componentele
sale. Nu omit nici problematica atât de actuală a florei microbiene intestinale
și rolul cunoașterii acesteia pentru a se putea lua decizii terapeutice
viitoare.
Personal,
nu sunt de acord cu ampla prezentare a unor metode alternative de tratament,
care intră în coliziune cu paradigma medicinii bazate pe dovezi, dar concedem
jurnalistului dreptul de a atrage cititorii cu orice mijloace, nu doar cele
riguros științifice. Ca urmare, capitolele despre psihanaliză, hipnoză,
acupunctură, deși sunt bine scrise, pot influența într-o direcție greșită
cititorul neavizat.
Lăsând
la o parte acest aspect, este impresionantă abordarea temeinică a problematicii
de către cei doi autori. Ei nu doar citesc literatură medicală, dar ajung să ia
interviuri unor personalități în domeniu, dintre cele mai cunoscute. Astfel,
autorii discută aspecte de neurofiziologie cu reputatul cercetător Michel
Neunlist de la Nantes și de microbiom cu Dusko Ehrlich, directorul proiectului
MetaHIT, atât de important în cunoașterea genomului microbiotei. Impresionant
este și interviul luat lui Michael Schemann de la Freising, mare specialist în
sistemul nervos enteric și prieten al românilor.
Cartea se încheie cu o listă de link-uri,
o bibliografie sumară dar corectă și cu o listă de mulțumiri adresate unor
personalități care au oferit informații și explicații autorilor. A rezultat o
lucrare utilă și frumoasă, pe care specialiștii o citesc relaxat, spre a vedea
perspectivele altora asupra unor subiecte de interes. Medicii de alte profiluri
pot găsi aici informații binevenite, iar pacienților le este utilă, dar cu rezervele exprimate mai sus.
Traducerea Cristinei Livia Vasilescu este
corectă. Am reflectat dacă nu găsea alt cuvânt mai potrivit pentru „ventre” și
mi-am dat seama că „burtă” este până la urmă cel mai potrivit.
