Progresele diagnostice și terapeutice din ultimele decenii au îmbunătăţit semnificativ prognosticul pacienţilor cu sindrom coronarian acut (SCA). Modificările fiziologice asociate vârstei, dar și factorii de risc cardiovascular cresc susceptibilitatea ca un pacient să aibă sindrom coronarian acut de-a lungul vieţii. De asemenea, depozitele aterosclerotice complexe de la nivelul vaselor și afecţiunile cardiovasculare sau non-cardiovasculare asociate vârstei favorizează prognosticul negativ în rândul persoanelor vârstnice.

        Într-o declaraţie știinţifică recent publicată, Asociaţia Americană a Inimii (AHA) revizuiește lista modificărilor fiziologice asociate vârstei care predispun către sindrom coronarian acut, ce necesită un management complex. A fost descrisă influenţa sindroamelor geriatrice frecvent întâlnite asupra rezultatelor bolilor cardiovasculare și s-au făcut recomandări privind revascularizarea adecvată vârstei și strategiile de gestionare a sindromului coronarian acut.

        Episoadele de sindrom coronarian acut fără durere toracică, cum ar fi respiraţia dificilă, sincopa sau confuzia brusc instalată, sunt mai frecvente la adulţii vârstnici.

Practica clinică

        În rândul lor a fost documentată creșterea persistentă a nivelului troponinei cardiace, ca urmare a fibrozei miocardice și a bolii renale. Acest lucru scade valoarea predictivă pozitivă a testelor de troponină cardiacă de înaltă sensibilitate (hs-cTn) în identificarea leziunilor miocardice acute și cronice. În acest context, este esenţială evaluarea acestui parametru în dinamică, pentru a observa dacă este în creștere sau în scădere.

        Având în vedere modificările apărute odată cu înaintarea în vârstă în ceea ce privește metabolismul, greutatea și masa musculară, este necesară o grijă suplimentară în alegerea medicamentelor anticoagulante, pentru a reduce riscul de sângerare.

        Clopidogrelul, un antiagregant plachetar, este alegerea preferată datorită profilului de sângerare semnificativ mai scăzut, comparativ cu ticagrelor sau prasugrel. În rândul pacienţilor cu infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) sau cu anatomie complexă, alegerea ticagrelorului este „rezonabilă”.

        Deși riscurile pot fi mai mari, intervenţia coronariană percutanată sau operaţia de bypass este benefică pentru adulţii vârstnici cu sindrom coronarian acut.

        Îngrijirea post-infarct miocardic ar trebui să includă reabilitare cardiacă adaptată, pentru a fi abordat în mod particular cazul fiecărui pacient, dar și obiectivele personale de îngrijire.

        În cazul pacienţilor cu deficite cognitive și mobilitate limitată, trebuie luată în considerare conceperea unor planuri de tratament simplificate, cu mai puţine doze pe zi și provizii pentru 90 de zile, pentru a preveni necesitatea achiziţionării mai frecvente a medicamentelor.

        Planurile de îngrijire a pacienţilor ar trebui individualizate, prin colaborarea în cadrul unor echipe multidisciplinare, în care pot fi incluși cardiologi, chirurgi, geriatri, nutriţioniști, asistenţi sociali și membri ai familiei.