Timp de două zile, jurnaliștii prezenţi la eveniment au putut discuta cu reprezentanţi ai autorităţilor, dar și cu specialiști în sănătate publică și nu numai despre provocările cu care se confruntă sistemul. Cu această ocazie s-a încercat și conturarea unor soluţii pentru îmbunătăţirea finanţării în Sănătate.

Pentru sănătate, cheltuielile pe cap de locuitor în România au fost, în 2021, cele mai scăzute din Uniunea Europeană (UE), a arătat dr. Aurora Dragomirișteanu (INMSS), la Școala pentru jurnaliști organizată de Viaţa Medicală powered by MedicHub. În 2021, aceste cheltuieli, de 1.663 de euro pe cap de locuitor, au reprezentat mai puţin de jumătate din media UE, a subliniat și Radu Gănescu, președintele COPAC.

Potrivit statisticilor, în ţara noastră, plăţile directe efectuate au reprezentat 21% din cheltuielile curente în domeniul sănătăţii, comparativ cu 15% la nivelul UE. Cei mai mulţi bani (44% din suma totală) s-au îndreptat către serviciile spitalicești. Pe locul al doilea, cu 25%, s-au clasat cheltuielile pentru medicamente, urmate de cele pentru serviciile din ambulatoriu (18%).

Și în ceea ce privește prevenţia, datele existente în prezent arată că în România cheltuielile sunt scăzute în comparaţie cu media UE. În acest context, dr. Aurora Dragomirișteanu a subliniat că, în 2020, rata mortalităţii evitabile și cea a mortalităţii prin cauze tratabile au fost cele mai ridicate din UE.

Direcţii pentru un domeniu mai sustenabil

Comisia pentru Sănătate a Camerei de Comerţ Americane din România a identificat patru arii majore în care ţara noastră ar trebui să investească pentru a răspunde provocărilor din sistemul de sănătate. Acestea sunt: investiţia în prevenţie și screening, asigurarea accesului la cel mai bun tratament, implementarea sănătăţii digitale și canalizarea fondurilor UE în Sănătate. Ele au fost dezbătute pe larg de Andrada Moica, Consulting Leader România, Bulgaria, Moldova în cadrul companiei IQVIA.

        Una dintre metodele eficiente de a obţine o stare bună de sănătate a populaţiei este prevenţia, iar una dintre cele mai rentabile metode de prevenţie este vaccinarea, a amintit Andrada Moica. În acest sens, instituţia americană recomandă dezvoltarea și consolidarea de programe de vaccinare și de intervenţii care să vizeze combaterea tipurilor de cancer prevenibile prin vaccinare, precum HPV și hepatita B. Pentru a evidenţia impactul vaccinării HPV asupra costurilor din sistemul de sănătate, reprezentanta IQVIA a prezentat cazul Bulgariei. În condiţiile în care vaccinarea pe scară largă a fetelor presupune o cheltuială de aproximativ 11 milioane de euro, iar costul minim al tratamentului pentru pacienţi și pierderile economice cauzate de moartea prematură se ridică la 48 de milioane de euro, se estimează că investiţiile în vaccinarea împotriva HPV vor aduce economii de 37 de milioane de euro pentru sistemul de sănătate.

În ceea ce privește screeningul, Andrada Moica a susţinut că lipsa programelor de screening la nivel naţional, dar și gradul limitat de conștientizare la nivelul populaţiei în privinţa acestuia au cauzat un decalaj uriaș între România și UE. Datele existente în prezent arată că, la nivelul anului 2019, 72% dintre femeile din România nu au făcut niciodată o ecografie mamară, comparativ cu 11% la nivelul UE. În același timp, 93% din populaţia ţării noastre nu a efectuat niciodată un test de screening pentru cancerul colorectal, comparativ cu 49% în UE. 

Exemple de urmat

Importanţa implementării programelor de screening a fost subliniată prin prezentarea unui alt studiu de caz realizat de data aceasta în Ţara Bascilor (Spania). Cu o populaţie de 2,2 milioane de locuitori, Ţara Bascilor a implementat un program de screen­ing pentru cancerul colorectal, obţinând o rată de participare de 72%. Măsura a dus la scăderea incidenţei acestei patologii cu 16% și la o reducere a mortalităţii asociate bolii cu 26%. De asemenea, au fost realizate economii nete de 93 de milioane deeuro ca urmare a reducerii costurilor de tratament și a prevenirii pierderilor economice prin salvarea de vieţi. 

Creșterea accesului la medicamente inovatoare – o altă provocare pentru România – ar putea fi obţinută prin crearea unui fond dedicat pentru aceste terapii. Măsura este, de altfel, cuprinsă în Planul Naţional de Combatere și Control al Cancerului. Beneficiile ei au fost evidenţiate cu trimitere la Statele Unite, unde medicamentele noi împotriva cancerului, de exemplu, au determinat economii de 5 miliarde de dolari prin reducerea numărului de zile de spitalizare. 

O altă modalitate prin care se pot obţine economii pentru sistemul de sănătate din România este consolidarea serviciilor de ambulatoriu. În acest sens, raportul Camerei de Comerţ Americane recomandă continuarea reducerii spitalizărilor și realocarea resurselor cheltuite ineficient către îngrijirea în ambulatoriu; determinarea costurilor la nivel de pacient și realizarea unei analize comparative la nivel naţional, precum și introducerea unei monitorizări transparente a costurilor și realizarea de analize comparative între spitale. Totodată, este necesară continuarea iniţiativelor pentru creșterea accesului la dispozitivele medicale.