Newsflash
OPINII

Estetica dentară – necesitate sau moft?

Estetica dentară – necesitate sau moft?
O vizită la cabinetul stomatologic a fost întotdeauna un motiv de teamă, o urgență sau un gest făcut din obligație ori din pragmatismul unui comportament atent cu propria sănătate. A merge la cabinetul stomatologic din plăcere părea, până nu de mult, o utopie. Dar azi este mondenitate și normalitate. Mergem la dentist nu doar pentru un act de îngrijire medicală pentru o patologie specifică, ci și pentru a ne înfrumuseța sau a schimba ceva în înfățișarea noastră, ceva care să epateze și să ne exprime personalitatea. Estetica dentară a devenit o atracție comună, atât pentru pacienți, cât și pentru medici. Vrem dinți mai albi decât îi avem de la natură, chiar anormal de albi, vrem dinți aliniați impecabil, ca pe un model de simulare, vrem chiar bijuterii fixate de dinți, pe suprafețe vizibile. Îmi aduc aminte că, în urmă cu câteva decenii, pentru unii concetățeni era „șic” să ai o coroană metalică, din aur dacă se poate, pe un dinte frontal. Ne-am dorit dintotdeauna să fim frumoși. Să fim frumoși în propria noastră înțelegere a frumosului. Dar cazurile de odinioară erau sporadice, iar ceea ce se întâmplă în prezent este un fenomen de masă.
Actul medical este definit ca o acțiune desfășurată pentru prevenirea unei patologii, tratarea unei boli sau recuperarea funcțională aplicată consecutiv unei afecțiuni invalidante. Dar cum poate fi definită o intervenție medicală care nu are nicio justificare medicală, iar scopul ei este exclusiv satisfacerea unei solicitări de ordin estetic venite din partea pacientului sau, dacă nu este vorba de o patologie, a clientului? Aplicarea unei bijuterii pe un dinte este, așadar, un act medical și se supune întru totul reglementărilor legale în vigoare privitoare la îngrijirile medicale? Satisfacerea unei cerințe exclusiv estetice a unui pacient o putem asimila integral unei îngrijiri medicale? Speța aceasta, a unor servicii medicale prestate de medici fără nicio justificare medicală, este tot mai frecventă. Implicațiile juridice și medico-legale sunt considerate identice cu cele care privesc toate intervențiile medicale.
În acest context, trebuie să observăm că sistemul medical și legislația aferentă nu fac nicio distincție clară între un serviciu prestat de medic doar în scop estetic, fără justificare medicală, și o intervenție medicală efectuată în scop profilactic, pentru tratarea unei boli sau pentru recuperare medicală. Ceea ce leagă cele două spețe este caracterul medical al lor, iar ceea ce le deosebește este motivația și scopul pentru care sunt efectuate. Pentru pacientul consumator de servicii medicale, tot ce face medicul este un act medical, indiferent dacă era sau nu necesar acel act medical.
Acordul informat al pacientului în forma actuală nu mai corespunde în acest context. Ar trebui să existe un acord al medicului pentru solicitarea nejustificată medical venită din partea pacientului. Medicul trebuie să fie de acord să presteze un serviciu care nu este necesar și nu are altă cauză decât dorința pacientului? Și unde ajungem, dacă inversăm rolurile? Fiind o intervenție cu caracter medical efectuată pe teren biologic, o astfel de intervenție exclusiv estetică poate genera prejudicii pacientului. Iar prejudiciul cauzat de un act medical poate fi încadrat ca malpraxis, cu toate că acea intervenție medicală nu era spre binele pacientului, ci spre satisfacerea dorinței sale.
O albire a dinților are componenta ei de iatrogenie. Și totuși este dorită de pacienți. Exonerarea medicului de răspundere juridică în astfel de spețe este justificată? Acuzarea medicului de malpraxis în astfel de situații este corectă? Rezultatul estetic al unei intervenții medicale exclusiv estetice poate oricând să nu se ridice la standardul de performanță visat și dorit de pacient și acesta se poate considera îndreptățit să solicite daune pentru prejudiciul perceput subiectiv.
Estetica dentară a apărut și s-a dezvoltat atât ca o cerință din partea pacienților tot mai pretențioși cu propria înfățișare, cât și din partea medicilor dentiști care văd în aceasta oportunitatea unor servicii profitabile. Interesul în această direcție este cultivat cu multă diligență și cu implicarea firmelor de profil, în spiritul economiei de piață. Dar nu se întrevede nicio perspectivă de reglementare juridică a acesteia.
Granița dintre cosmetică și estetică este sensibilă, iar acest lucru este tot mai evident. În unele țări, albirea dinților este considerată un serviciu cosmetic, care poate fi prestat și de alte categorii profesionale decât medicii dentiști. În România sunt sesizări din partea unor medici stomatologi cu privire la apariția unor astfel de cazuri și la noi. Putem vorbi despre concurență pe piață sau despre practică ilegală a profesiei de medic dentist?
În zona ortodonției, solicitările pacienților adulți pentru tratamente ortodontice justificate doar estetic sunt tot mai frecvente. Efectele secundare ale unui astfel de tratament sunt eludate adesea și ele sunt „descoperite” uneori după începerea sau după finalizarea tratamentului. Pacientul intuiește în această situație oportunitatea de a recupera din costurile tratamentului sau chiar obținerea unor beneficii financiare. Din nefericire, apar mereu astfel de situații. Procesarea dosarelor cu astfel de teme este foarte dificilă în lipsa unor reglementări dedicate.
Trebuie făcută distincție clară între cerințele estetice privind tratamentele stomatologice, mai ales în cazul celor restaurative, și solicitările exclusiv estetice subiective și unilaterale din partea pacienților, cum sunt bijuteriile dentare sau albirea dinților. Estetica finală a unei plombe este cu totul altceva decât estetica unei pietricele prețioase pe un incisiv.
Medicii dentiști, la fel ca toți medicii, sunt prestatori de servicii medicale. Ceea ce depășește nevoia medicală de îngrijire se constituie în altă speță. Pacienții trebuie să înțeleagă că cerințele și pretențiile lor de ordin estetic trebuie să fie, înainte de toate, realiste și asumate. A te supune modei în ceea ce privește propria înfățișare este mult mai complex și uneori ireversibil și nu se compară cu moda vestimentară. Este mult mai ușor să schimbi o haină, decât aspectul dinților. La urma urmelor, aspectul dinților noștri ne individualizează și ne conferă adesea o charismă care nu se poate îmbunătăți prin aducerea dinților la un șablon de cromatică și aliniere.
Numeroase exemple de vedete din lumea filmului confirmă cele de mai sus. De exemplu, încercați să vi-l imaginați pe actorul Morgan Freeman sau pe Steve Buscemi cu dinții aliniați impecabil și culoarea A1. Înainte, pacienții doreau ca dinții artificiali din lucrările protetice să fie aidoma dinților naturali pierduți. Acum, ei doresc ca dinții naturali să fie altfel decât sunt. În ceea ce privește estetica dentară, este nevoie de realism și echilibru din partea pacienților, de profesionalism și maturitate profesională din partea medicilor și de reconsiderarea unor prevederi ale actelor normative din partea legiuitorilor. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe