Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
În Antichitate, pentru că de atunci este cunoscută, epilepsia era numită „morbus sacer“; prin urmare, i se recunoştea statutul de boală, dar adjectivul adăugat o plasa într-o lume dincolo de omenesc. Astăzi, dedicându-i un vast capitol de neuropatologie, nu ne oprim la manifestările clinice ale ei, ci, privind-o ca un simptom, investigăm leziunile subiacente ale creierului. Mai mult, putem aborda epilepsia ca un proces, epileptogeneza care modifică funcţionarea firească a creierului ca un mod de reacţie biologică a encefalului, aşa cum este şi febra, sau, în sfârşit, ca un univers cerebral alternativ în care o infinitate de ioni se înghesuie în afara şi înlăuntrul neuronilor, forţând membranele lor sinaptice. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Teatrul Nottara din Bucureşti a găzduit miercuri, 10 noiembrie a.c., prima ediţie a „Galei Tinerilor Medici“. La eveniment, organizat de PaginaMedicală.ro, au fost premiaţi cei mai buni doctori care s-au remarcat la cele opt secţiuni ale competiţiei: activitate didactică, implicare socială, afirmare medicală internaţională, activitate artistică, medicină preventivă, cercetare în medicină, activitate în PaginaMedicala.ro şi viziune în medicină. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
La 1 noiembrie, Radioul public românesc a împlinit 82 ani. Istoria lui, ca toate istoriile, n-a fost una lină, nezbuciumată. Apariţia însăşi a radioului a avut şi are încă semne de întrebare. Începând cu inventatorul. Toată lumea vorbeşte de vestitul Marconi. Se pare însă că invenţia propriu-zisă îl precede pe acesta, că acela care a pregătit terenul şi instrumentarul, până în cele mai mici amănunte, ar fi fost tânărul şi genialul „vlah“(!) Nicola Tesla. Relativ recent, un tribunal şi-a formulat, de altfel, sentinţa asemănător cu felul în care s-a exprimat Comitetul Nobel în cazul Paulescu: „Meritul îi aparţine lui Tesla, notorietatea – lui Marconi.“ Popov, cel privit cu ironie de noi în anii în care se pretindea că toţi marii inventatori fuseseră ruşi (circula pe atunci şi bancul cu razele X – care se numeau astfel pentru că nu se descoperise încă rusul care le-ar fi inventat) a avut şi el contribuţii hotărâtoare la afirmarea radioului în lume. (...)
