În
România nu există, la acest moment, niciun caz de îmbolnăvire cu Ebola.
Certitudinile se opresc aici. Procesul de monitorizare a celor care au intrat
în ţară după ce au călătorit sau lucrat în Africa de Vest rămâne înconjurat de
ambiguitate.
Prof.
dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase
„Prof. dr. Matei Balş” (INBI) afirmă că, la acest moment, nicio persoană de pe
teritoriul României nu este monitorizată pentru depistarea simptomelor de
Ebola. Preşedintele comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii
descrie astfel procesul de monitorizare: „Dacă vine cineva din ţările afectate,
la aeroport primeşte o broşură prin care se recomandă ca, dacă în decurs de 21
de zile dezvoltă febră, boală diareică, erupţii, sângerări etc., să se
autoizoleze şi să sune la 112“. Dacă face acest apel, pacientul este adus,
pentru moment, la INBI, până va fi gata spitalul de campanie (cel mai probabil
în două săptămâni).
Înţeleg
din ce povesteşte managerul INBI că pacienţii nu sunt monitorizaţi decât odată
cu apariţia simptomelor şi după ce se adresează medicului. Nu acelaşi lucru îl
povestesc, însă, oamenii din teritoriu. În Braşov, patru persoane (!) sunt
monitorizate în prezent pentru Ebola: trei au lucrat în Sierra Leone şi s-au
întors în ţară la 13 octombrie, unul este un student nigerian, revenit din
vacanţă la 7 octombrie. Toţi patru au intrat în procesul de monitorizare după
ce DSP Braşov a fost informată de vizita lor în ţările afectate. Informaţiile
(inclusiv datele de contact ale pacienţilor) au venit din Bucureşti, de la
Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, din
cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, explică dr. Magdalena Coman,
director executiv la DSP Braşov. Cei patru îşi iau temperatura de două ori pe
zi, dimineaţa şi seara, şi o transmit specialiştilor care se ocupă de
supravegherea lor: medicul de familie, respectiv, epidemiologul DSP, dacă nu au
medic de familie. „În condiţiile în care apare o modificare a temperaturii,
pacientul merge la medic pentru evaluarea completă a stării de sănătate. Cât timp
temperatura este conformă, nu se întâmplă nimic“. Monitorizarea se face pe o
perioadă de 21 de zile, perioada specifică de incubaţie a virusului. Deşi
Nigeria a fost declarată Ebola-free,
monitorizarea studentului întors din această ţară va continua până la 28
octombrie.
La
nivel naţional, centrele care se pot ocupa de îngrijirea pacienţilor cu Ebola
sunt: Bucureşti (INBI) şi spitalele de boli infecţioase din Iaşi, Cluj şi Timişoara.
Nigeria a scăpat de
Ebola
La începutul
acestei săptămâni, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat Nigeria, cea mai
populată ţară din Africa, fără Ebola. OMS
spune că victoria Nigeriei împotriva virusului reprezintă rezultatul triumfal
al unei munci epidemiologice de detectiv de primă mână. Anunţul a venit la 42
de zile după raportarea ultimei infecţii cu Ebola în epidemia din Nigeria, adică
după ce a trecut echivalentul a două perioade de incubaţie a virusului.
Răspunsul nigerian la epidemie este dat
drept model de OMS pentru celelalte ţări, într-un raportat publicat de organizaţie
pe site-ul propriu. Totuşi, OMS spune că Nigeria nu îşi poate relaxa
mecanismele de apărare împotriva virusului până când nu va fi controlată
epidemia din întreaga regiune africană, dată fiind proximitatea geografică a ţării
faţă de epicentrul vest-african al epidemiei.
Peste 9.900 de oameni au fost infectaţi în
Africa de Vest şi mai mult de jumătate din ei au murit, iar numărul infecţiilor
încă se dublează lună de lună. Deşi rata de transmitere a virusului a scăzut în
anumite districte, epidemia a ajuns şi în regiuni noi, incluzând districte ale
Guineei aflate la graniţa cu Coasta de Fildeş.
Elementele ce au asigurat succesul Nigeriei,
citate de OMS, includ rapiditatea răspunsului, coordonarea strânsă a autorităţilor
de sănătate publică şi organizaţiilor internaţionale pentru izolarea şi
tratamentul pacienţilor şi calitatea muncii de detectiv depusă de echipele
implicate în depistarea contacţilor. Echipele de răspuns s-au inspirat, la
fiecare pas, din experienţa programului anti-polio desfăşurat de Nigeria.
Nigeria riscă, însă, să devină o victimă a
propriului succes. Reprezentantul OMS în Nigeria, Rui Gama Vaz, spune că pacienţii
cu Ebola din cele trei ţări grav afectate ar putea căuta să pătrundă aici, în
speranţa că vor găsi tratamente care să le salveze viaţa: „Multe persoane
disperate cred că Nigeria trebuie să aibă de oferit tratamente bune, poate
chiar magice“.
Vaccinuri şi tratamente
În ianuarie, OMS îşi propune să înceapă
testarea a două vaccinuri experimentale împotriva Ebola în Africa de Vest. Un
tratament cu ser sanguin ar putea fi disponibil în Liberia cel mai devreme în
două săptămâni. OMS va începe testarea vaccinurilor pe mai mult de 20.000 de
lucrători în domeniul sanitar, aflaţi în prima linie de front în epidemia din
Africa de Vest.
Dr. Marie Paule Kieny, director adjunct al
OMS, a declarat că primele zeci de mii de vaccinuri Ebola ar putea fi
distribuite în primele luni ale noului an, dar a precizat că există încă
posibilitatea ca vaccinurile să dea greş în studiile clinice. Testările se vor
face la o scară mult mai largă decât cea anticipată în urmă cu şase luni.
Practic, chiar dacă vaccinul va fi eficient, nu el va fi suficient pentru a
opri epidemia, dar îi va putea proteja pe lucrătorii în domeniul sanitari, esenţiali
în ţinerea infecţiei sub control. Peste 200 de medici şi asistente medicale au
murit după ce au contractat infecţia.
În prezent este în curs de dezvoltare un
tratament care foloseşte anticorpi extraşi din sângele supravieţuitorilor. Cel
mai probabil acest tratament va fi obţinut în Liberia, unde au fost puse mai
rapid bazele unei colaborări pentru recoltarea de sânge şi plasmă de la
persoanele care s-au recuperat.
Testarea vaccinurilor în Africa de Vest
depinde de rezultatele studiilor clinice efectuate la momentul actual în
Europa, Africa şi SUA. Datele preliminare privind siguranţa acestor substanţe
vor fi disponibile în decembrie. Vaccinul dezvoltat de Institutul Naţional de Sănătate
din SUA şi GSK, folosind adenovirusul la cimpanzeu şi proteina virusului Ebola,
face subiectul unor studii clinice realizate în Marea Britanie şi Mali. Celălalt,
creat de Agenţia de Sănătate Publică din Canada, este testat la Maryland şi
urmează să fie testat în Elveţia, Germania, Gabon şi Kenia, în foarte scurt timp.
O companie farmaceutică din Canada, Tekmira
Pharmaceuticals a anunţat marţi că va începe producţia limitată dintr-un produs
terapeutic ce are ca ţintă virusul Ebola-Guineea. Acest nou produs va fi
disponibil la începutul lunii decembrie, dar Tekmira nu a precizat dacă este
vorba de un tratament sau un medicament.
Agenţia Europeană a Medicamentului va oferi
tratamentelor şi vaccinurilor pentru Ebola statutul de medicamente orfane,
pentru a sprijini dezvoltarea lor.
Mapp Biopharmaceutical, compania care produce
cocktailul de anticorpi ZMapp, a început să producă o cantitate mai mare din
medicament care va permite testarea pe subiecţi umani.
E nevoie de mult mai mult
Fereastra de oportunitate pentru controlarea
epidemiei şi evitarea unui număr catastrofic de pacienţi şi victime se închide
foarte rapid. Este concluzia unui studiu realizat de o echipă de cercetători
americani, publicat în Lancet la 24
octombrie. Studiul reprezintă o analiză a modelării matematice a dinamicii şi
controlului transmiterii infecţiei cu Ebola în Montserrado, Liberia. Modelul
este folosit pentru a evalua eficienţa creşterii capacităţii unităţilor de
tratament şi a distribuirii de echipamente personale de protecţie pentru
controlul epidemiei. Realizatorii studiului au estimat rata de reproducere a
virusului în Montserrado la 2,49. Alocarea a 4.800 de paturi suplimentare în
centrele pentru tratamentul Ebolei şi creşterea de până la cinci ori a confirmării
cazurilor până în noiembrie ar putea evita peste 77.000 de cazuri de infecţie din cele prognozate până la 15
decembrie 2014. Dacă acestor măsuri li se va adăuga şi alocarea de kituri
protectoare, numărul de infecţii evitate va trece de 97.940. Studiul arată că
necesarul de paturi în centrele de Ebola depăşeşte cu mult pe cele 1.700
promise de SUA pentru Africa de Vest, iar accelerarea confirmării cazurilor
este un element esenţial pentru maximizarea eficienţei creşterii capacităţii
acestor unităţi.
CDC a anunţat, la 22 octombrie, că va începe
monitorizarea tuturor călătorilor care ajung în SUA venind dinspre regiunile
afectate de Ebola din Liberia, Sierra Leone sau Guineea. Programul de
monitorizare începe de luni şi cuprinde momentan şase state: New York,
Pennsylvania, Maryland, Virginia, New Jersey şi Georgia. Pacienţii vor primi
kituri pentru a-şi lua temperatura şi vor oferi zilnic informaţii despre starea
lor oficialilor din sănătate. Monitorizarea se va face pe o perioadă de 21 de
zile.
Screening la aeroport
Un studiu publicat recent în Lancet evaluează răspândirea internaţională
a infecţiei cu Ebola prin traficul aerian comercial. Pe baza condiţiilor
epidemiologice şi a restricţiilor de zbor din şi spre Guineea, Liberia şi
Sierra Leone încă de la 1 septembrie 2014. Studiul proiectează că o medie de
2,8 pasageri infectaţi cu virusul Ebola pleacă din una dintre cele trei ţări
africane în fiecare lună, printr-un zbor comercial. 91.547 (64%) din toţi
pasagerii aerieni care pleacă din Guineea, Liberia şi Sierra Leone au ca
destinaţie ţări cu venituri scăzute sau venituri mici spre mijlocii.
Screeningul tuturor călătorilor internaţionali ar permite evaluarea completă a
sănătăţii a tuturor pasagerilor la risc înalt de expunere la infecţia cu
virusul Ebola. Autorii studiului, epidemiologi şi infecţionişti din Canada, SUA
şi Marea Britanie, cred că decidenţii trebuie să cântărească atent potenţialele
pericole pe care le prezintă restricţiile de zbor pentru ţările din Africa de
Vest, precum şi potenţiala reducere a riscului de importare a virusului.
Screeningul tuturor călătorilor în aeroporturile din Guineea, Liberia şi Sierra
Leone ar fi cea mai eficientă cale a de reduce riscul importării virusului.
Infecţie complicată
Un caz sever de infecţie cu virusul Ebola
complicată de septicemie gram-negativă este subiectul unui articol din New England Journal of Medicine.
Pacientul a contractat infecţia în Sierra Leone şi a fost apoi transportat pe
cale aeriană în Hamburg, Germania, pentru a primi tratament. Aici a dezvoltat
numeroase complicaţii: septicemie, insuficienţă respiratorie, encefalopatie.
Tratamentul intensiv de susţinere, inclusiv hidratarea masivă (aproximativ 10
litri de apă pe zi în primele 72 de ore), terapia cu antibiotice de spectru
larg şi ventilaţia artificială au dus la o recuperare completă fără folosirea
tratamentelor experimentale. Acest caz reflectă provocările managementului un
caz de Ebola, dar şi faptul că până şi o infecţie severă poate fi tratată
eficient cu îngrijire de susţinere intensivă şi atentă.
Corporaţia şi sănătatea publică
În districtul Firestone, o companie reuşeşte
la nivel local ceea ce guvernul liberian nu a reuşit la nivel naţional. Măsuri
inovatoare au limitat răspândirea virusului Ebola într-o regiune a Liberei în
care compania Firestone a pus bazele unei infrastructuri de sănătate eficiente,
arată un raport al CDC. Adaptarea acestor măsuri în alte zone ale Africii de
Vest ar putea încetini epidemia.
Firestone Liberia Inc. operează din 1926 o
plantaţie de arbori de cauciuc în Margibi, Liberia. Angajaţii şi familiile lor
trăiesc în 121 de comunităţi în interiorul districtului Firestone. Compania
oferă servicii medicale pentru aproximativ 80.000 de oameni: angajaţi,
pensionari, rezidenţii comunităţilor dens populate care înconjoară fabrica.
Unităţile sanitare ale Firestone sunt vizitate, în medie, de aproximativ 5.500
de pacienţi pe lună. Între 1 august şi 23 septembrie au fost înregistrate 71 de
cazuri confirmate şi suspecte de Ebola printre cei 80.000 de liberieni pentru
care Firestone asigură îngrijirea medicală. Vorbim de o rată a incidenţei de
0,09%, mult mai mică decât în restul ţinutului Margibi (0,23%) pentru aceeaşi
perioadă. 18 din cele 57 de cazuri confirmate au supravieţuit. Rata de supravieţuire
de 32% este şi ea ridicată în comparaţie cu restul regiunii.
Răspunsul la epidemie în Firestone a avut
câteva elemente unice pentru Africa de Vest: contacţilor asimptomatici cu risc
înalt de expunere la virus le-a fost oferită şi posibilitatea carantinei
voluntare în unităţi speciale în care au primit educaţie sanitară, echipament
personal de protecţie, materiale sanitare şi provizii esenţiale (alimente,
mijloace de comunicaţie, servicii de rugăciune). Toţi cei 21 de contacţi care
au evoluat spre confirmarea infecţiei au optat pentru carantina voluntară.
Apoi, a cântărit greu integrarea educaţiei
sanitare şi a distribuirii de echipament personal de protecţie şi echipament
pentru eliminarea corespunzătoare a deşeurilor în rândul membrilor familiilor
pacienţilor suspecţi de Ebola. În timp ce Liberia are carenţe mari în ceea ce
priveşte asigurarea necesarului de unităţi de tratament, acest tip de îngrijire
de suport minimă poate limita transmiterea virusului printre membrii familiei
care trebuie să îngrijească pacienţii acasă sau în comunitate.
