Recent, Guvernul României a găzduit dezbatarea „Rata scăzută a natalității, o amenințare la adresa națiunii. Provocări și soluți”. În cadrul reuniunii, autorități și specialiști din România au încercat să găsească soluții pentru sporirea natalității. A fost adusă în discuție și necesitatea realizării unei strategii naționale privind natalitatea, care să înglobeze și propuneri (venite atât din partea sectorului public, cât și al sectorului privat) în sprijinul familiilor.

„Creșterea natalității și infertilitatea trebuie incluse pe agenda publică. Este necesară o strategie care să ajute femeile și cuplurile care doresc să devină părinți, să le susțină cu măsuri fiscale și economice, precum și prin acces adecvat la servicii de sănătate. O astfel de strategie trebuie să conțină măsuri pentru educația timpurie a tinerei generații privind sănătatea și cum să-și păstreze fertilitatea, măsuri fiscale concrete pentru impulsionarea natalității și a familiilor cu doi și mai mulți copii, facilități și recunoaștere publică pentru companiile prietenoase cu familia, care sprijină familiile precum: tichete pentru grădiniță/afterschool, beneficii FIV și altele”, a afirmat prof. dr. Carmen Orban, consilier de stat în Cancelaria Prim-ministrului, sub auspiciile căreia s-a derulat evenimentul.

Necesitatea implementării unor acțiuni specifice în acest domeniu a fost punctată și de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat: „Este vorba de pachete specifice pentru fiecare tip de nevoie, mai ales sub aspect financiar. (…) De asemenea, cred că trebuie să dăm posibilitatea românilor să aibă venituri suplimentare fără să-i taxăm pentru fiecare oră muncită în plus. În ceea ce privește persoanele născute în afara țării, unele dintre ele destul de mari acum, cred că trebuie să ne gândim la soluții pentru a le aduce înapoi”.

Este nevoie de inițiative favorabile familiei

Un alt aspect adus în discuție a fost rolul esențial pe care autoritățile îl au în implementarea unor inițiative și politici favorabile familiei, cum ar fi oferirea de stimulente – scutiri fiscale întreprinderilor care obțin certificare favorabilă familiei: „50% din pacientele cu infertilitate prezintă leziuni de endometrioză. Avem un program național pentru pacientele cu intervenții chirurgicale complexe. În ceea ce privește infertilitatea, consider că este nevoie de un program complex și predictibil, dar și de alt gen de stimulente. De exemplu, cote diferite de impozitare pentru cuplurile cu unul sau mai mulți copii”, a punctat prof. dr. Elvira Brătilă.

La rândul său, dr. Călin Boeru, șef secție Ginecologie, la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, a subliniat importanța sprijinirii natalității din țara noastră: „Este necesară implicarea autorităților locale în tot ceea ce înseamnă sprijinirea natalității. Cuplurile care-și doresc copii vor condiții cât mai bune în spitale, vor intimitate la naștere etc. Pe plan local este nevoie și de proiecte pentru sprijinirea familiilor – creșe, grădinițe, școli, dar și de crearea de locuri de muncă”.

FIV 2025, în transparență decizională

Prezentă și ea la eveniment, Natalia Intotero,  ministrul Familiei şi Tineretului, Natalia Intotero, a anunțat că Programul național FIV 2025  se află deja în transparență decizională, bucurându-se de  sprijinul ministrului Finanțelor, dar și de susținerea ministrului Sănătății.  „Această susținere este esențială pentru a oferi familiilor accesul la programe de sprijin eficiente și pentru a contribui la creșterea natalității în România. Lucrăm intens la un plan pentru anul viitor, care va include mai multe măsuri concrete pentru stimularea natalității”, a punctat Natalia Intotero.

Un studiu prezentat de prof. dr. Robert Ancuceanu a analizat în ce măsură costurile asociate programului sunt justificate prin beneficiile pe care viitorii copii născuți în urma programului le aduc la nivel social: „Modelul a analizat o cohortă de 10.000 de tratamente FIV, cu o rată de succes estimată la 30% – 3801 nașteri potențiale. Pentru întreaga cohortă, aceasta înseamnă aproximativ 710,3 milioane de euro ca venituri și 695,6 milioane de euro costuri totale, ceea ce implică un venit net per cohortă de 14 milioane de euro – aproximativ 1460 de euro per tratament. Acest program național reprezintă o investiție utilă în viitorul României, calculată doar din perspectivă financiară”.

Statistici îngrijorătoare

Potrivit datelor oficiale, în 1995 s-au înregistrat cele mai multe nașteri – peste 263.000, iar, de atunci, declinul a fost constant. „În 2022 am avut 153.000 de nașteri înregistrate în România și aproximativ 51.000 în străinătate. În 2024, până la 12 octombrie, în România s-au înregistrat doar 96.000 de nașteri”, a informat chestor de poliție Cătălin Aurel-Giulescu, director general Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. La rândul lor, reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) au arătat că, în 2023, natalitatea a scăzut până la șapte născuți vii la mia de locuitori, rata de fertilitate a scăzut la 30 de născuți vii la mia de femei de vârstă fertilă (15- 49 de ani), iar vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la 27 de ani. 

Unul dintre motivele care au dus la aceste scăderi este accesul scăzut al populației la servicii de planificare familială și la educație pentru sănătate, consideră dr. Eugenia Bratu, șef secție INSP: „Este nevoie de educație pentru a stabili câți copii dorim, când îi dorim, în așa fel încât atât copiii, cât și mămicile, să fie sănătoase. Numărul dorit de copii este în scădere la nivel european. În România, în medie, cuplurile își doresc doi copii pe familie, iar tendința este de scădere spre un singur copil. Această atitudine este determinată nu numai de serviciile de sănătate, ci de ceea ce se întâmplă în societate”.