Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

„Visul“ shakespearian

Viața Medicală
Candid STOICA vineri, 18 decembrie 2015
     Petrică Ionescu, cetățean francez de origine română, posesorul unei mustăți mai mari decât cea a lui Taras Bulba, celebrul personaj al lui Gogol, este conform propriei mărturisiri, creatorul a aproape 130 de spectacole de operă, produse de cele mai prestigioase instituții de profil din lume, în colaborare cu mari cântăreți și șefi de orchestră. Paradoxal însă, este aproape necunoscut în țara lui de baștină, deși a montat trei spectacole („Oedip“ și „Macbeth“ la Opera din București și „Burghezul gentilom“ la Teatrul Național din București), atacate violent de presa de specialitate. Iată că a venit și rândul „Visului“ shakespearian să intre în repertoriul TNB, o inițiativă lăudabilă, asemenea aducerii unui creator internațional de valoarea domnului Petrika Ionesco, după cum își caligrafiază uneori numele.
     „Visul“, alături de „A douăsprezecea noapte“, au fost poate cele mai jucate piese ale marelui Will, în România. Imediat după evenimentele din decembrie, Alex Darie realizează la Teatrul de Comedie un excelent spectacol (interpretat de Șerban Ionescu, Gabriela Popescu, Aurora Leonte, Magda Catone, Șerban Celea și subsemnatul) cu care călătorește în lume, ajungând în orașe precum Londra, Oxford, Cambridge, Sheffield, Bogota, Caracas, Istanbul, Toronto. Liviu Ciulei realizează, cam în același timp, pentru Teatrul Bulandra, un spectacol cosmopolit interpretat de Victor Rebengiuc și Ștefan Bănică Jr. La Teatrul Odeon se joacă, sub bagheta regizorală a lui Alex Dabija, numai scena actorilor amatori, sub titlul „Pyramus și Thisbe“. Cristian Pepino a realizat, cu ani în urmă, la Teatrul Țăndărică, un spectacol cu marionete și păpuși, în care Titania era reprezentată de o păpușă mare cât scena. E poate piesa care a fermentat cel mai mult fantezia regizorilor. Chiar Teatrul Național mai are o montare, regizată de Felix Alexa, în distribuție evoluând Marius Bodochi și Irina Movilă. „Visul“ se joacă și la Naționalele din Iași și Tg. Mureș.
     Tratat superficial de comediografii secolelor trecute, ca o feerie pastorală, „Visului“ i s-au descoperit profunzimi amețitoare de către eseiștii moderni (Jan Kott), fiind considerată cea mai erotică piesă shakesperiană, în nicio altă piesă erotismul nefiind înfățișat mai brutal.
     Conflictul se dezlănțuie la început cu o scenă cruntă: un tată cere moartea fiicei lui dacă nu-l ascultă în alegerea soțului, și ea, contrar tuturor regulilor de bună cuviință, fuge cu iubitul ei în pădurea alăturată, unde în noaptea de Sânziene bântuie duhurile crude, întunecate, neomenești. Bântuie crudul, neomenescul Oberon, supărat că soția sa, Titania, nu-i satisface un mic capriciu și hotărăște să se răzbune pe ea oferindu-i în pat, pentru amor, un măgar, și veselul, inconștientul Puck, care cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună, cu ajutorul unor „ierburi fermecate“, e capabil să manipuleze viața oamenilor care au pătrus pe teritoriul fermecat al spiritelor. Trebuie să specific de la început că spectacolul realizat de Petrică Ionescu este fără tabuuri și de o sexualitate exacerbată. Artist cu o viziune modernă asupra teatrului, a reușit să despice piesa în toate unghiurile ei ascunse, umplând-o, pe deasupra, cu o luxuriantă virtuozitate și cu o imaginație debordantă, acolo unde mai toți creatorii s-au sfiit să o arate.
     Nici Marius Bodochi (Tezeu, Oberon), nici Claudiu Bleonț (Puck), sub îndrumarea prestigiosului regizor, nu se dau în lături de a ne înfățișa, cu mijloace artistice de bună calitate, două duhuri crude. Cele două cupluri ale tinerilor rebeli, formate din Ana Covalciuc (Hermia), Alexandru Călin (Lysandru), Ilinca Hărnuț (Helena) și Silviu Mircescu (Demetrius), prin prestația lor scenică de mare originalitate și sinceritate, împing arta actoricească spre zone destul de inaccesibile majorității actorilor. Cu totul inedită este apariția maestrului de ceremonii Philostrat (Vitalie Bichir), care în majoritatea montărilor este extirpată, aici căpătând o importanță aparte datorită interpretului.
     Regizorul a folosit o traducere (adaptată de el) a Ninei Cassian, deși denumirea personajelor e identică cu traducerea lor din versiunea lui Dan Grigorescu, din 1971, și a sonetelor Violetei Popa. Decorul a fost alcătuit dintr-un imens cub, format din scări, țevi și bare metalice, conceput de scenograful Helmut Sturmer. Costumele au fost create de Cristina Grămoșteanu, iar mișcările inventate de Florin Fieroiu. Cu toate că unele scene au purtat, uneori, pecetea feliniană a filmului „Casanova“ sau că teribila scenă de dragoste, intens așteptată, dintre Titania și Fundulea, este destul de palid reprezentată, ca să nu spun ratată, ori că scena uciderii actorilor amatori pare a fi din altă piesă, întregul spectacol a purtat amprenta unui mare artist, cu totul și cu totul original.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.