Printre bucuriile verii, alături de zilele de relaxare și călătoriile în natură, s-au numărat și câteva neașteptate incursiuni istorice și artistice, crâmpeie de cultură universală și spiritualitate românească, aflate în locuri privilegiate geografic, protejate de înălţimile Carpaţilor.

        Construit în 1911 de arhitectul Grigore Cerchez, la însărcinarea lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, Castelul Cantacuzino găzduiește periodic expoziţii temporare deosebit de interesante. Până la 1 septembrie, cei care îi trec pragul se pot bucura de un interesant parcurs prin arta secolului XX, graţie expoziţiei „Great artists of the world – colecţia av. George Șerban”.

Alcătuită din litografii și gravuri realizate de marile nume ale avangardei și artei abstracte din prima jumătate a veacului trecut, expoziţia poate fi o adevărată lecţie de artă. Vizitatorii au ocazia de a-i vedea alături pe simeze și de a aprecia asemănări și diferenţe mai greu de sesizat în expoziţii individuale pe artiști precum: Picasso și Matisse, Dalí și Munch, Braque și Miró, Toulouse-Lautrec și Chagall.

        În celălalt capăt al ţării, Mănăstirea Putna se pregătește din nou pentru o mare sărbătoare. De această dată nu este vorba doar de hramul celebrat în fiecare an la 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, ci de ceva mai mult, un eveniment de amploare menit să perpetueze tradiţia și spiritul patriotic. În 1871, la iniţiativa lui Mihai Eminescu, a lui Ioan Slavici și a altor studenţi români aflaţi la Viena avea să se organizeze „Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni”.

Pretextul a fost aniversarea a 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna, locul fiind ales de Eminescu pentru valoarea sa simbolică, în contextul luptei pentru unitate a românilor care se găseau atunci risipiţi în ţări diferite. Răsunetul momentului 15 august 1871 a fost atât de puternic, iar încărcătura sa simbolică atât de mare, încât a fost urmat, cu alte prilejuri aniversare legate de istoria mănăstirii ori de cea a ctitorului său, de o întreagă serie de manifestări similare, din dorinţa de a transmite mereu generaţiilor tinere dragostea de ţară.

Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la prima sărbătoare, motiv pentru care Putna va găzdui din nou un amplu eveniment destinat românilor de pretutindeni, avându-i în centrul atenţiei pe cei care sunt azi studenţi. Slujbele religioase și pelerinajele vor fi întregite cu un congres studenţesc și un simpozion aniversar „Eminescu și Putna”.

În plus, încă de la 15 iunie, a fost deschisă și expoziţia „Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal”, care prezintă istoria acestei manifestări, ediţiile importante (1871, 1904, 1926, 1957, 1966, 2004), obiectele speciale și tipăriturile realizate pentru fiecare ocazie, personalităţile care și-au legat numele de ea. Începând cu 30 septembrie, expoziţia va putea fi vizitată la București, la Palatul Patriarhiei, urmând ca din 26 noiembrie să ajungă la Muzeul Naţional al Bucovinei, din Suceava.