Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

„Sub pecetea legii“: invenţiile medicale şi dreptul de proprietate intelectuală

Viața Medicală
Ionela IACOB joi, 20 februarie 2014
   Prezentarea susţinută, în ianuarie, la Atelierul multidisciplinar de filosofie şi antropologie medicală, de conf. univ. Paul Popovici (foto), de la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir“ din Cluj, a adus în discuţie relaţiile dintre medicină şi drepturile de proprietate intelectuală, constituind, de fapt, o prelungire firească a unei alte prezentări din cadrul aceluiaşi Atelier, în care a analizat raportul dintre medicină şi dreptul comercial.
   Deşi actul medical, privit la modul ideal, reprezintă o activitate pusă în slujba unor principii umane profund altruiste, progresul acesteia nu a putut fi posibil în afara factorului economic, fapt care a condus la interferenţe absolut necesare între medicină şi legislaţie. Un aspect de o importanţă esenţială îl constituie tocmai raporturile dintre invenţiile, inovaţiile, tratamentele medicale şi legile care reglementează dreptul de proprietate intelectuală asupra acestora. În cadrul acestei discuţii, conferenţiarul a atras atenţia asupra faptului că legislaţia europeană actuală prevede protejarea invenţiilor medicale (aparate, medicamente etc.) prin posibilitatea brevetării acestora, în vreme ce mijloacele de tratament sau investigare medicală nu pot fi brevetate. Calea prin care tratamentele şi metodele de diagnosticare pot fi recunoscute este publicarea în reviste de specialitate sau prezentarea în cadrul conferinţelor şi congreselor naţionale şi internaţionale.
   La baza deciziei luate împotriva brevetării mijloacelor de tratament şi investigare se află câteva argumente, mai mult sau mai puţin întemeiate. O primă categorie de argumente ţine de preocupările etice, precum şi de diferite politici publice din domeniul sănătăţii. Tot aici intră şi argumentele de ordin moral, care se subsumează principiului altruist al actului medical. Pe de altă parte, se consideră că brevetarea acestor tratamente inovatoare ar putea conduce la o împiedicare a liberei circulaţii a informaţiilor. După cum a arătat Paul Popovici, acest argument este cât se poate de puţin întemeiat, întrucât brevetarea atrage după sine o mai puternică publicitate. Dintre argumentele care susţin introducerea posibilităţii de brevetare a metodelor de tratament şi diagnosticare, cel mai important evidenţiază faptul că drepturile financiare care revin în urma brevetării vor contribui la amortizarea costurilor implicate în descoperirea respectivelor tratamente, oferind, în acelaşi timp, posibilităţi financiare de continuare a cercetărilor.
   O condiţie necesară a brevetării unei invenţii este obligativitatea păstrării secretului, fapt aproape imposibil în realitate, întrucât inventatorul este nevoit să dezvăluie adeseori anumite aspecte privitoare la ideile sale, de cele mai multe ori în scopul obţinerii unei finanţări a activităţii de cercetare. În acest caz, există posibilitatea încheierii unei convenţii de confidenţialitate, imperativul păstrării secretului, necesar brevetării, putând fi respectat.
   Un alt aspect prezentat a fost cel legat de persoana sau instituţia căreia îi revin drepturile financiare derivate din brevetarea unei invenţii. În cazul inventatorilor particulari, a căror activitate de cercetare s-a desfăşurat în afara unui cadru instituţional, toate drepturile revin persoanei fizice care a realizat invenţia respectivă. În ceea ce priveşte inventatorii salariaţi, în al căror contract de muncă este specificată concret activitatea de cercetare ca sarcină de serviciu, toate drepturile financiare revin instituţiei la care ei sunt angajaţi. Dacă însă o persoană angajată realizează o invenţie oarecare fără ca în contractul de muncă al acesteia să fie semnalate atribuţii de cercetare/inventare, toate drepturile revin respectivei persoane fizice.
   Un ultim aspect adus în discuţie a fost cel legat de drepturile celor care aduc inovaţii în diferite domenii de activitate, inclusiv în medicină. Spre deosebire de invenţii, inovaţiile nu pot fi brevetate, însă, dacă inovatorul este salariat al unei instituţii, angajatorul trebuie să remunereze persoana care a adus respectiva inovaţie.
   Prezentarea susţinută de conf. univ. Paul Popovici i-a luminat pe mulţi dintre cei prezenţi la întâlnire, mai mult sau mai puţin familiarizaţi cu problemele medicale, dar cu siguranţă neiniţiaţi în substratul legislativ al acestora. Cei care nu au avut şansa să fie prezenţi la întrunirea Atelierului pot audia prezentările pe site-ul www.afsam.eu.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.