Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Ploaie de meteoriţi

Viața Medicală
Dr. Eugenia GROSU-POPESCU miercuri, 27 februarie 2013
   Am fost anunţaţi cu cel puţin trei zile înainte că un asteroid se apropie de Pământ. Nu ne-am alarmat, nu ne-am entuziasmat, nu ne-am gândit la ce ni se poate întâmpla. Ce ni s-a întâmplat – ştim: descoperit în februarie 2012, asteroidul 2012 DA 14, de 135.000 de tone, a trecut pe lângă noi vineri, la 19.25 GMT, cu o viteză de 7,8 kilometri pe secundă, la o distanţă de 27.600 de kilometri – a zecea parte a distanţei dintre Terra şi Lună. Dar am avut parte de meteoriţi (unii spun că nu există nicio legătură între asteroid şi ploaia de meteoriţi), de un bang sonic, de turbulenţe electromagnetice, de o deteriorare a stratului de ozon. Nu asta ne-a impresionat, însă, ci agresivitatea pietrelor pătrunse în atmosfera terestră, faptul că ne-au orbit exploziile, s-au surpat ziduri, au căzut cioburi, au fost loviţi mulţi semeni de ai noştri, planeta s-a speriat şi au început comentariile: de ce apar OZN-urile mai ales la americani şi meteoriţii îi lovesc mai ales pe ruşi? Se experimentează cumva vreo armă nouă? Ori poate e un avertisment divin, ni se reaminteşte iminenţa sfârşitului lumii? Concluzie unanimă: Suntem expuşi tuturor pericolelor, suntem extrem de vulnerabili. Ne credeam mari, atotputernici şi suntem exact invers. „Ce oferim, aia primim“ conchidea un invitat al Oanei Roman de pe canal D. Oana e simpatică, are plete roşcate, o cam strâng mânecile pe la subsuori, e supraponderală, dar nu prezintă emisiuni de sănătate sau parada modei, deci nu trebuie să arate ca o „manechină“. Meteoriţii sănătăţii nu apar la vârsta asta (crede Oana), de ce s-ar alarma?
   Preţ de alte câteva telecomenzi şi – coincidenţă! – la Etno, se vorbeşte despre slăbire. Pe fundal, cruci roşii de diferite mărimi (Crucea Roşie a apărut pe câmpul de luptă, nu ?) şi linii orizontale, tot roşii, sugerând electrocardiograme de extratereştri, probabil, foarte simplificate. Gazda şi invitatul său, medicul Ladislau Veress, ambii normoponderali, discută despre o şcoală „de slăbire din grăsime“. Emisiunea se numeşte „Sănătate înainte de toate“. Doctorul propune o dietă fiziologică „de lipo-liză“, nu una cu ardei iute sau cu diuretice, pentru că azi există o ploaie de reţete, care de care mai ineficace, „toată lumea slăbeşte pe toată lumea“. Cu metoda invitatului, pacientul slăbeşte masiv, fără înfometare, fără probleme de sănătate.  Câţiva pacienţi apar pe fir şi depun mărturii convingătoare: au pornit de la 150 kg sau de la 170 kg şi, într-un număr de luni, au slăbit 30 sau chiar 70 de kilograme.  Ce fel de sănătate o fi fost aceea, „de pornire“, a unui om de 150 sau 170 kg? Se pleacă de la o stare de ne-sănătate şi se încearcă, de fapt, restabilirea sănătăţii. Asta să fie sănătatea ideală? Nu cumva este o sănătate de categoria a doua, o sănătate „second hand“? Unde sunt emisiunile noastre de sănătate primară? Care să ne spună cum să facem, din oameni perfect sănătoşi, oameni mai sănătoşi. Pentru suferinţe şi boli există manuale, reţete şi ghiduri. Sfatul medicului se adresează celor bolnavi sau, preventiv, celor cu sistem imunitar şovăielnic. Dar manualele de recunoaştere şi cultivare a sănătăţii depline unde sunt? Alt exemplu: ministrul sănătăţii se străduia zilele trecute să ne explice cum va fi pedepsit (aspru!) malpraxisul. Exigenţă la maximum, măsuri ferme, dure, coerente, limpezi ca diamantul. Perfect. Relele practici se cer sancţionate. Dar pentru bunele practici medicale, care pot să devină în timp şi-mai-bunele-practici medicale, ce măsuri ia Ministerul Sănătăţii ? Începând poate cu recrutarea studenţilor după vocaţie nu după memorie, dublând studiile universitare cu stagii reale de infirmieri, de asistenţi medicali şi apoi de medici începători, coechipieri în intervenţii de mare fineţe, nu reducând practica studenţească la convorbiri mai mult sau mai puţin amicale, pe coridoarele spitalelor. Pare ciudat, dar cultivarea bunelor practici medicale, ca şi cultivarea sănătăţii, nu intră în preocupările cercetătorilor ştiinţifici. Toţi se referă la boli, la apărarea faţă de boli. Şi s-ar putea ca vreun revoluţionar ingenuu, transformat brusc în meteorit, să propună într-o zi ca Ministerul Sănătăţii să se numească Ministerul Bolilor.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC