Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost fascinați de sunetele naturii. Încercând să le reproducă, s-au folosit de ceea ce aveau la îndemână, dar încet-încet au ajuns să inventeze, să creeze instrumente și să facă muzică. Înțelegem astfel de ce ritmurile tradiționale ale popoarelor au puterea de a ne duce pe alte meleaguri, căci toate sintetizează esența acelor locuri: relieful, vegetația, fauna, clima, temperamentul oamenilor, toate se regăsesc în muzică. Ea ne sensibilizează, ne face să vibrăm la unison și desființează barierele de comunicare. Cu niște ani în urmă, mă bucuram în fiecare duminică să ascult pe unde radiofonice emisiunea intitulată „Muzica lumii”, alături de care m-am plimbat pe toate meridianele lumii, atunci când nu exista internetul ori azi popularul Youtube, care să îmi ofere orice melodie la un clic distanță.
Toate emoțiile și bucuriile trăite de călătoriile muzicale din acea perioadă mi-au fost readuse în memorie de ediția a patra a Festivalului Ambasadelor. Organizat de asociația Escu, cu patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, festivalul a avut loc între 3 și 9 septembrie la București. Desfășurat sub un nume nou, World Experience Festival, căci se pare că în ultima vreme totul trebuie să fie despre experiențe, evenimentul a fost dedicat sunetelor lumii și muzicii tradiționale a țărilor participante. Centrul de greutate a fost reprezentat de expoziția de instrumente muzicale tradiționale de la Arcub Gabroveni. Aceasta a fost realizată cu sprijinul ambasadelor și organizațiilor participante, curatoriată și documentată cu pasiune și profesionalism de fagotista Maria Chifu, cadru didactic asociat în cadrul Universității Naționale de Muzică
București.
Organizate pe continente, ceea ce a oferit publicului posibilitatea de a observa mute asemănări, dar și fine diferențe între instrumente înrudite, spațiile de expunere ne-au purtat din Europa dominată de muzica cultă către Orientul Mijlociu, Africa și America, ale căror ritmuri se întrepătrund adesea, încheind periplul cu Extremul Orient și țările scăldate de mările sudului, cu ale lor sonorități deopotrivă domoale și exotice. La bătrânul continent am remarcat elementele dansului irlandez (care au putut fi și exersate în cadrul unui workshop) și surprinzătoarea colecție de instrumente românești a profesorului Ovidiu Papană, de la Universitatea de Vest din Timișoara, dar și inedita prezență suedeză, care a adus în prim-plan o legendă a muzicii pop a secolului XX, formația ABBA. Mai departe, instrumentele de suflat și cele cu coarde alternau cu elemente de percuție, ansamblul fiind adesea întregit de costume tradiționale sau de elemente decorative specifice zonelor de proveniență.
Felul în care muzica poate influența viața comunității, a unui oraș sau chiar a unei țări s-a discutat în cadrul conferinței intitulate „Diplomația muzicală – conectând oamenii prin muzică”, moderată de Iris Constantin, expert la Comisia Națională a României pentru UNESCO. Faptul că muzica poate avea un rol hotărâtor în promovarea unui produs sau a unei țări este destul de cunoscut și a fost subliniat în intervențiile E.S. Jabu Ntsokolo Ishmael Mbalula, Ambasador al Africii de Sud în România, și ale Teodorei Migdalovici.
A fost interesant însă să aflăm de la Rainer Kern, Directorul proiectului Mannheim-UNESCO City of Music, cum limbajul comun al muzicii, fie ea hip-hop, house sau clasică, reușește să anuleze distanțele, să atragă tinerii, făcându-i să se îndepărteze de tentația drogurilor și a violenței, pentru a deveni creativi și a da naștere, chiar având oceane și continente între ei, unor proiecte sonore comune. Este de reținut programul rețelei orașelor creative al UNESCO, grupate pe domeniile artizanat și meșteșuguri, design, film, gastronomie, literatură, muzică și arte media.
Programul încurajează comunitățile urbane din întreaga lume să își găsească o identitate creativă care să mobilizeze comunitatea în jurul acestei idei, având posibilitatea de a împărtăși și a-și îmbogăți experiența cu ajutorul celorlalți membri ai rețelei. De altfel, Rainer Kern a încurajat Bucureștiul să încerce să devină membru al rețelei City of Music. La fel ca la edițiile anterioare, din programul festivalului nu au lipsit proiecțiile de filme, având acum ca element comun subiecte legate, într-un fel sau altul, de muzică.
Sfârșitul de săptămână a însemnat contactul mai apropiat cu muzica lumii, prin activitățile organizate în Parcul Titan: standurile de prezentare a reprezentanțelor diplomatice și a organizațiilor internaționale participante, atelierele pentru copii, zona gastronomică și, cel mai important, scena de pe malul lacului, pe care s-au auzit, trei zile la rând, sunete din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Africa și Asia, Europa și America de Sud, Oceania și Extremul Orient și-au dat întâlnire spre bucuria publicului și satisfacția organizatorilor, care și-au văzut eforturile răsplătite de entuziasmul celor care dansau și țineau ritmul la fiecare recital. Pentru iubitorii muzicii italiene, a fost deosebit de plăcută reîntâlnirea cu grupul Terrasonora, invitat la București de Institutul italian de cultură, cu ocazia Festitalia 2013. Acum ei au revenit atât în Parcul Titan, cât și la teatrul de vară din Herăstrău, cu concerte pline de vivacitatea ritmurilor de tammuriata, tarantella, pizzica și de muzicalitatea deosebită a dialectului napolitan.
