Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Înţelege cineva corect problema?

Viața Medicală
Dr. Eugenia GROSU-POPESCU miercuri, 4 iulie 2012
   Integritatea morală a cercetării este problema; la întrebarea din titlu se caută un răspuns înBRITISH MEDICAL JOURNAL – ediţia în limba română (mai 2012). O altă temă este medicina vârstnicilor, cu caracteristicile ei adesea ignorate.
   „Comunicări ştiinţifice“ bazate pe date fictive, frauda şi reaua-credinţă sunt favorizate de formula magică „publish or perish“. În ediţii anterioare ale BMJ, se prezentau cazuri concrete; acum se caută, mai ales, soluţii, pornind de la realităţi. Cum sunt gestionate, aşadar, abaterile din cercetare? „Înţelege cineva corect problema?“ După descoperirea a doi doctori falşi, în Finlanda, este investigat un membru al autorităţii de supervizare pentru sănătate şi asistenţă socială. Un cercetător a inventat date în cadrul studiilor ce vizau beneficiile cardiovasculare ale vinului roşu (respectiv ale unor extracte vindecătoare). Se publică scrisori, completări, comentarii, precizări. „Lipsa de reacţie nu reprezintă o opţiune“. Există ghiduri de bună practică în cercetare – se precizează – dar „avem nevoie de metode adecvate pentru depistarea, investigarea şi soluţionarea abaterilor de la conduita ideală“. Este prezentată experienţa în domeniu a mai multor ţări şi se remarcă faptul că, pe alocuri, în Europa, este complet străină problema integrităţii în cercetare. S-au constatat abateri în Marea Britanie, dar „foarte probabil, pentru fiecare caz de fraudă detectat, rămân multe altele care trec neobservate“. Situaţiile intens mediatizate au determinat instituirea, în SUA, Canada, Suedia, Norvegia şi Polonia a unor mecanisme oficiale de supraveghere a integrităţii în cercetare. „E momentul să se acţioneze!“ – e concluzia. O menţiune specială pentru Croaţia, o ţară în care se întreprind acţiuni lăudabile. În 2014, Comisia Europeană începe un plan de şase ani cu injectarea a 25 de miliarde de euro în ştiinţă, ca parte a programului Horizon 2020, ce urmăreşte creşterea competitivităţii internaţionale a Europei. O lipsă: proiectul nu include măsuri de promovare a integrităţii în ştiinţă. Se propune înfiinţarea unei agenţii europene cu această funcţie. Prof. dr. Malcom Green, de la Imperial College din Londra, aduce îngrijorarea pe terenul sănătăţii: „Frauda în cercetarea medicală este deosebit de gravă deoarece informează greşit practica clinică. Rezultatele falsificate pot să-i aducă pacientului prejudicii sau chiar să-i provoace moartea“.
   În continuare, câteva subiecte, academic dar şi original tratate: „Adicţia la jocurile de noroc“ prezintă experienţa psihologică a unui pacient. „Diagnosticul asistat de calculator pentru cancerul ovarian“ are în vedere asistenţa primară. Este prezentată pe larg „Chirurgia laparoscopică la nivel colorectal“ şi sunt cercetate minuţios „Antidepresivele din generaţiile mai noi“. O constatare bine argumentată: „Unul din patru pacienţi internaţi ar trebui îngrijit în afara spitalului“.
   Problematica vârstnicilor se bucură de o atenţie aparte. Medicina internă, psihiatria şi celelalte specialităţi necesită geronto-internişti, geronto-psihiatri, gerontologi şi geriatri cu viziuni diagnostice şi terapeutice diferite de cele „generale“. Se spune sub titluri ca: „Hipertensiunea la vârstnici“ sau „Antihipertensivele la octogenari“. Acesta din urmă e caracterizat drept „unul dintre cele mai importante studii din istoria terapiei antihipertensive“. Administrarea medicaţiei ce vizează reducerea hipertensiunii arteriale la persoanele din categoria 80 de ani şi peste a fost asociată cu „o scădere pronunţată şi semnificativă a incidenţei accidentelor vasculare şi a insuficienţei cardiace“, tratamentul „diminuează mortalitatea generală, ceea ce înseamnă că protecţia cardiovasculară se reflectă în creşterea speranţei de viaţă“. Instituirea tratamentului se cere, aşadar, făcută, la fel ca la tineri, „cu cât mai devreme, cu atât mai bine“. Doar că aici poate apărea un impediment: „Tratamentul are efect, dar cele mai mari probleme s-ar putea să le pună respectarea lui“. Trebuie lucrat, aşadar, cu posibilii beneficiari. „Problemele legate de alcool şi de droguri la persoanele în vârstă“ sau „Dependenţii noştri invizibili“ – cum se intitula un studiu apărut în Australia – arată că numărul consumatorilor vârstnici de alcool şi de droguri e în creştere, dar nu mai mult ca în populaţia adultă. Dependenţa generează sau complică stări patologice, dar „prescrierea neadecvată a benzodiazepinelor şi a altor medicamente psihotrope se întâlneşte la un sfert dintre persoanele de peste 65 de ani“. Gesturile sunt considerate drept „provocări clinice“, pentru care „este nevoie de politici, studii ştiinţifice şi servicii adaptate“.
  Un aşa-zis „amănunt“ care însoţeşte materialele publicate – două rubrici finale, obligatoriu de completat: „Conflicte de interese“ (autorul declară eventuale relaţii cu finanţatorii) şi „Provenienţă şi modalitate de recenzare“ (autorul arată în ce împrejurări concrete a apărut studiul şi cine îl recomandă).
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.