Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Drama de apartament

Viața Medicală
Ilinca BELCIU joi, 17 septembrie 2015
     Unul dintre cele mai așteptate evenimente de la TIFF a fost, firește, avanpremiera națională a filmului lui Radu Muntean, Un etaj mai jos. Un subiect ofertant pentru trioul de scenariști (Răzvan Rădulescu, Radu Muntean și Alex Baciu) în a dezvolta mocnit fragilitatea, răbufnirile, procesele de conștiință, sângele rece ori integritatea personajelor.
     După ce are ghinionul de a fi unicul martor al unei altercații domestice care se sfârșește cu o crimă, Pătrașcu (Teodor Corban) trebuie să înfrunte doi vecini foarte apropiați: unul este bizarul ucigaș, celălalt este propria conștiință. Un fir lent presărat cu momente de tăcere, cu multe căutări și gesturi mărunte care, în economia scenariului, dau sens și cresc dramatic tensiunea, în vreme ce spectatorul riscă să se plictisească. Muntean pierde cumva din prețiozitatea scenariului și îți lasă impresia că anumite secvențe sunt doar balast în mintea unui om care experimentează o luptă interioară gravă: a se amesteca în viața unui om sau a rămâne indiferent. În esență, Un etaj mai jos este un film despre conștiință, despre dreptul la intimitate, despre nenorocul de a descoperi lucruri și a cântări în fel și chip impactul lor asupra celor din jur, despre întâmplarea de a deveni martor fără voia ta, despre vinovăția fără motiv, despre dilema surdă: a te implica moral ori de a rămâne indiferent fără a ieși din cutia ta. Vorbește despre frustrare și neputință, despre teama de a face un paș greșit. Un subiect delicat și greu de digerat care trece cumva prea ușor pentru doza de dramatism care se dorește, dar nu străbate zidul.
     Tăcerile și privirile lui Teodor Corban spun multe, mai multe decât a reușit cumva să transmită Muntean. Viața lui calmă, plicticoasă, rutinantă (familia, copilul, grija de sine – face sport, serviciul) e spartă din senin de un caz de violență domestică. Presupunerile lui Pătrașcu îl duc în pragul unei crize de nervi cu atât mai mult cu cât potențialul ucigaș intră în viața lui ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Un simplu vecin (impecabilul Iulian Postelnicu) apelează la serviciile lui de a rezolva mai simplu, rapid și confortabil o serie de acte pentru mașină. Nimic mai simplu. Dar Dima (rolul lui Postelnicu) este de-a dreptul diabolic în tăcerea și apropierea lui de Pătrașcu. Momentul în care Pătrașcu îl găsește în casa lui, la masa lui, purtând conversații ușoare cu soția și copilul, este punctul culminant care atinge cote paroxistice în mintea lui. Și cu excepția câtorva momente de o asemenea intensitate când efectiv se petrec lucruri, iar conversația rupe ritmul banalului, hoinăreala lui Pătrașcu prin oraș, pe la serviciu, plimbatul cu mașina, vorbitul la telefon sunt, pur și simplu, momente de plictiseală care nu te ajută defel să intri mai mult în poveste, să descoperi substraturi și subînțelesuri profunde. Înțelegi drama, înțelegi spaima, paranoia personajelor, însă nu poți merge așa până la finalul filmului care nici măcar nu este revelator. Confruntarea personajelor e la nivel ideatic, nicidecum fizică ori concretizată în replici tăioase. Nu are nici creșterea pe care o vedeam în Felicia, înainte de toate, scris și regizat de Rădulescu, ori pe cea din Marți, după Crăciun. O paranoia construită cumva din nisip care se susține până în punctul în care ar trebui să răbufnească brutal și violent. Dar totul rămâne la foc mocnit fără prea multe puseuri.
     Ce e mai complicat în materie de film românesc este faptul că așteptările cresc nu doar de la un regizor la altul, ci şi de la un film la altul. O dată ce Muntean te duce în mijlocul adulterului, apoi în familie tensiunea scapă de sub control, e cumva în firea lucrurilor să ai așteptări. 
     Un etaj mai jos e un gen care poate să placă, să te poarte așa ușor prin mintea unui om care o ia puțin razna. Fără țipete, fără degete băgate în ochi. Filmul va avea premiera la 18 septembrie. E mai mult decât firesc să fie văzut.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC