Medicul Alex Liviu Moldovanu (Arad)
publică în revista Maramureşul medical din
iunie anul acesta, o interesantă comunicare, e drept, veche de doi ani şi ceva,
prezentată la congresul Asociaţiei medicale române (aprilie 2012), dar izbitor
de actuală: Sănătatea – un criteriu de selecţie a decidenţilor. Aflăm din
textul amintit că problema supravegherii stării de sănătate a decizionalilor,
în România, a fost abordată începând cu anul 1993 la Arad. Ţinta distinctă era
funcţionarul public cu atribuţii decizionale, selectat prin sufragiu electoral,
cu atribuţii de interpretare şi aplicare a legii în teritoriul său, pe perioada
cât deţine mandatul. În referatul „Inteligenţa şi criminalitatea“, dr. Vasile
Daraban, semnatarul acelor rânduri, încearcă o definire a celor doi termeni
pornind de la faptul că atât inteligenţa, cât şi criminalitatea, în acord cu
„toate dicţionarele de pe mapamond“ au o multitudine de definiţii, în funcţie
de anumite criterii bio-psiho-sociale. Între cei doi termeni se situează actul
criminal, care, în opinia autorului, este „rezultanta unei situaţii specifice,
reprezentând răspunsul unei personalităţi la această situaţie“. Se invocă
faptul că, la baza oricărui act criminal, există o tensiune psihologică generată
de situaţia specifică în care se află autorul actului criminal. Şi explică, dr.
Daraban, o serie de astfel de factori determinanţi: mediul fizic, sau geografic
– mediul exterior; mediul social – ca trepte – macromedii, micromedii,
profunzime, ecologic, cultural şi economic. Strâns legată de inteligenţă, apare
şi criminalitatea petrecută în societatea informaţională, mai explică autorul,
enumerând şi cele mai multe infracţiuni săvârşite pe calculator.
