Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” organizează Conferinţa Anuală a Modulului European de Nursing (European Nursing Module Annual Conference) la Bucureşti, în perioada 17-20 aprilie 2024, se arată într-un comunicat de presă. 

La eveniment vor participa specialişti din domeniul medical, profesori coordonatori de la universităţi prestigioase, care pregătesc asistenţi medicali, din peste 20 de ţări europene precum: Belgia, Danemarca, Spania, Ţările de Jos, Finlanda, Austria, Germania, Marea Britanie, Elveţia, Serbia etc. 

Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” organizează pentru a doua oară acest eveniment important, prima dată fiind gazdă în urmă cu 20 de ani, în anul 2004. 

Reţeaua European Nursing Module a fost înfiinţată în anul 1994, odată cu întâlnirea oficială care a avut loc la Sussex, Marea Britanie. Principiul care a stat la baza creării reţelei ENM a fost acela de a dezvolta un program internaţional de studiu pentru studenţii de la universităţile care pregătesc asistenţi medicali. 

Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila”, cu o experienţă în educaţie de peste 34 de ani, este prima şcoală din România membră a Modulului European de Nursing (ENM) din anul 1999.

Viitorul asistenților medicali 

În cadrul Conferinţei Anuale a Modulului European de Nursing, joi - 18 aprilie 2024, va avea loc dezbaterea cu tema: Securing the Future of Nursing. Evenimentul se va desfăşura la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Clădirea Academia Română HIV - SIDA, Sala Nicolae Cajal, începând cu ora 15.00. 

Vor participa invitaţi din domeniul medical din România, reprezentanţi ai unităţilor sanitare, alături de reprezentanţi de la universităţi prestigioase din Europa, membri ai Modulului European de Nursing. Subiectul central al întâlnirii vizează problema lipsei de personal din domeniul asistenţei medicale, care afectează în prezent tot mai multe sisteme de sănătate la nivel mondial.

Nevoie stringentă de a forma asistenți medicali 

Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” a lansat încă din anul 2022 un semnal de alarmă, prin studiul realizat împreună cu compania Frames, cu privire la nevoia stringentă a României de a forma asistenţi medicali. 

„Pe fondul migraţiei personalului specializat (medici, asistenţi, infirmieri), situaţia asistenţei medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar. România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni”, se arăta în studiul lansat în 2022.

„Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din ţară este uriaşă şi va creşte semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populaţiei. Chiar dacă numărul angajaţilor pregătiţi de noi şi de alte instituţii a crescut în ultimii ani, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal, astfel că, raportându-ne la nivelul populaţiei, mai avem nevoie de cel puţin 50.000 de asistenţi medicali”, afirma prof. Aurelia Şova, directorul Şcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în România lucrau, în 2020, 137.589 de asistenţi medicali cu pregătire medie, cu 18.000 mai mulţi decât în 2015. Acestora li se adaugă alţi peste 16.784 asistenţi medicali cu studii superioare.

Potrivit datelor Eurostat, în pofida creşterii numărului de angajaţi în ultimul deceniu, numărul de medici şi asistenţi medicali rămâne cu mult sub mediile UE.

În 2019, existau 3,2 medici practicanţi la 1 000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9) şi 7,5 asistenţi medicali la 1 000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).

Potrivit „Studiului privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România”, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, în ultimii 23 de ani numărul asistenţilor medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%. 

Analiştii spun că este posibil ca numărul asistenţilor medicali plecaţi la muncă în străinătate să atingă cifra de 100.000, România fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenţi medicali de pe piaţa muncii europene, în condiţiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenţi medicali de până acum, se mai arată în comunicatul de presă. 

Stare fragilă a forței de muncă în ce privește asistența medicală 

Un raport al International Council of Nurses (Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali - ICN) arată că pandemia de COVID-19 a înrăutăţit mult starea fragilă a forţei de muncă globale în ce priveşte asistenţa medicală.

Raportul sugerează că vor fi necesare până la 13 milioane de asistenţi medicali suplimentari în următorul deceniu, aproape jumătate din forţa de muncă actuală, de 28 de milioane.

Se aşteaptă ca unul din şase asistenţi medicali din lume să se pensioneze în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că este nevoie de 4,7 milioane de asistenţi medicali noi, pentru a-i înlocui doar pe cei care se pensionează.

Statisticile Frames arată că domeniul medical este pe locul al doilea în topul joburilor de viitor din România, cu un estimat de 192.996 de poziţii deschise în următorii ani.

„În următorii ani vom asista la deschiderea a tot mai multor clinici destinate persoanelor în vârstă în condiţiile în care îmbătrânirea populaţiei se accentuează. La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%). Toţi aceşti oameni, în următorii 10-15 ani vor ieşi la pensie şi vor avea nevoie de asistenţă medicală de specialitate„', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit experţilor, asigurarea unor servicii de sănătate publică optime în viitor trebuie să se afle în prim-planul preocupărilor autorităţilor

Despre studiul Frames 

Studiul Frames privind situaţia asistenţei medicale din România a fost realizat la iniţiativa Şcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila” şi a Liceului Teoretic ”Dr. Mioara Mincu” în luna mai a anului 2022. 

Studiul a folosit informaţii prezentate de Institutul Naţional de Statistică, ale Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), de la European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), din anchetele Health Behaviour in School-Aged Children (HBSC) şi de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), precum şi din alte surse naţionale.