În anul 2025 suma totală a cheltuielilor cu sănătatea a ajuns la 127,98 miliarde lei, cu 29% peste nivelul din 2023, arată rezultatele celei de-a doua ediții a studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, prezentate, recent, la București. Această cheltuială înseamnă 6,68% din PIB, în contextul în care media Uniunii Europene este de aproximativ 10%, a subliniat conf. univ. dr. Sorin Anagnoste, coordonatorul echipei care a realizat studiul, la conferința prilejuită de prezentarea studiului.

Totodată, cercetarea evidențiază o creștere semnificativă a finanțării sistemului de sănătate din România. Astfel, potrivit rezultatelor, pentru prima dată, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate reprezintă peste jumătate din finanțarea totală, pe fondul extinderii bazei de contribuitori și al creșterii salariilor. 

 Un factor important care a contribuit la această creștere sunt măsurile adoptate în 2024 și 2025, respectiv eliminarea scutirilor de CASS pentru construcții, agricultură și industrie alimentară, impunerea CASS-ului pe concediile medicale, introducerea reținerii la sursă a CASS pentru șomeri, mamele aflate în concediu de creștere a copilului, pentru persoanele cu venit minim garantat, pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei, introducerea  asigurării voluntare, precum și creșterea plafonului de impozitare pentru PFA. 

Toate acestea, spun autorii studiului, au generat venituri suplimentare la bugetul FNUASS de 2, 16 miliarde de lei în numai cinci luni (perioada august-decembrie 2025), din care 1,84 de miliarde au provenit de la CASS-ul plătit de pensionari.

În acest context, dr. Dragoș Nicolae Garofil, co-autor al studiului, a atras atenția că prevederile legislative privind plata CASS-ului pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei sunt valabile până la 31 decembrie 2027, iar dacă se renunță la ele, anual, din bugetul FNUASS vor dispărea aproximativ 5,5 miliarde de lei: „Din 2028, dacă nu se intervine pe acel articol de lege, se revine la scutirea integrală a veniturilor din pensii. Sperăm ca acest lucru să nu se întâmple pentru sustenabilitatea sistemului”. 

Reformă incompletă

În același timp, dependența Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de subvențiile de la bugetul de stat s-au redus. „Subvențiile totale de la bugetul de stat către FNUASS au scăzut de la aproape 9 miliarde în 2023, la 6,4 miliarde în 2025 – o scădere de aproape 30%. Ponderea lor în FNUASS a scăzut de la 16% în 2023, la 8,2% în 2025”, a explicat dr. Dragoș Nicolae Garofil.

Cu toate acestea, povara financiară suportată direct de populație rămâne ridicată. Aproape 28% din cheltuielile cu sănătatea provin din surse private, iar plățile directe ale pacienților reprezintă în continuare a doua sursă de finanțare a sistemului, după CASS. 

„Sistemul a intrat într-o etapă de consolidare a finanțării colective, iar măsurile adoptate în acei doi ani care s-au scurs de la momentul prezentării primei ediții a acestui studiu au fost corecte și au produs efect. Reforma sistemului este însă incompletă, credem noi, iar românii plătesc în continuare peste un sfert din [cheltuielile de] sănătate din propriul buzunar”, a precizat conf. univ. dr. Sorin Anagnoste. 

Unde se duc banii pentru Sănătate

În ceea ce privește împărțirea banilor, cele mai mari sume sunt direcționate către medicamente și servicii ambulatorii, inclusiv stomatologie. Deși ponderea plăților directe în totalul cheltuielilor s-a redus, valoarea efectivă achitată de pacienți continuă să crească.

O altă problemă importantă este accesul la asigurarea de sănătate. Deși numărul contributorilor a ajuns la 9,66 milioane de persoane, numărul celor neasigurați a crescut la 2,92 milioane. În acest context, studiul subliniază necesitatea extinderii acoperirii și a finanțării explicite de la bugetul de stat pentru protejarea categoriilor vulnerabile.
„Numărul mare de români neasigurați reprezintă un bazin potențial de contributori, dar și un motiv de îngrijorare legat de accesul inadecvat la servicii medicale. 

De altfel, toți indicatorii de sănătate la care ocupăm ultimul loc în Europa, acești indicatori sunt trași în jos și de acest număr mare de neasigurați care, practic, nu beneficiază de servicii medicale în sistemul public”, a punctat dr. Dragoș Nicolae Garofil.

Finanțare dezechilibrată

Structura finanțării serviciilor medicale rămâne dezechilibrată. Spitalele și medicamentele absorb aproape 80% din resursele sistemului, în timp ce serviciile ambulatorii beneficiază de aproximativ 20%. 

Deși finanțarea ambulatoriului a crescut mai rapid decât cea a spitalelor, sistemul continuă să fie orientat predominant către tratarea bolii, nu către prevenție, au arătat autorii studiului. Potrivit lor, dezvoltarea medicinei de familie, a serviciilor ambulatorii și comunitare drept o direcție strategică pentru reducerea presiunii asupra spitalelor și utilizarea mai eficientă a resurselor.

În același timp există diferențe importante între finanțarea spitalelor publice și private. „Furnizorii privați au încasat în 2025 48, 5% din cheltuielile FNUASS, adică, aproape 38 de miliarde de lei, în creștere de la 46% în 2023. Privatul domină în mai multe domenii: medicina de familie, stomatologie, dializă, servicii paraclinice, ambulatoriu de specialitate, în programele naționale. Rămân însă marginali la spitalizarea continuă. În spitalizarea de zi și spitalizarea continuă de cronici privatul câștigă teren”, a adăugat Dragoș Nicolae Garofil.

Pe de altă parte însă, tarifele decontate de CNAS nu acoperă costurile reale ale serviciilor, însă spitalele publice beneficiază suplimentar de transferuri pentru salarii și de alte surse de finanțare publică, se mai arată în studiu. 

„Cea mai gravă disfuncție identificată în raport este speța influențelor salariale din spitalele publice. Pe lângă decontarea serviciilor, spitalele publice primesc din FNUASS transferuri pentru creșterile salariale. În 2025 aceste influențe au ajuns la 17 miliarde de lei, peste valoarea serviciilor spitalicești decontate spitalelor publice de 14,9 miliarde. În multe spitale publice, influențele depășesc jumătate din veniturile pe servicii de la Casa de Asigurări. Astfel, FNUASS ajunge să finanțeze salarii în loc să finanțeze servicii”, a evidențiat Dragoș Nicolae Garofil.

În ceea ce privește finanțarea privată voluntară, abonamentele și asigurările medicale sunt în creștere, dar reprezintă doar o parte redusă din totalul cheltuielilor pentru sănătate. Piața abonamentelor și a asigurărilor private a ajuns în 2025 la 510 milioane de euro, cu 13,9% mai mult decât în 2024, iar abonamentele medicale domină net, cu 2,21 milioane de pachete active.  

Aproape 94% din finanțarea privată provine în continuare din plăți directe ale pacienților. În acest context, autorii studiului susțin dezvoltarea abonamentelor și asigurărilor private, inclusiv prin produse mai accesibile și stimulente fiscale, astfel încât acestea să devină o alternativă reală la plata directă a serviciilor medicale.