Mii de clipuri susțin că deficitul de fier se poate „citi” pe chip. Semnele invocate sunt cearcănele închise, tenul palid sau cenușiu și aspectul obosit. Unele persoane povestesc că li s-a transformat tenul după ce și-au crescut nivelul de feritină, iar mulți urmăritori au început să se examineze în oglindă în căutarea acestor semne. Merită deci să lămurim ce este adevărat și ce nu.

Ce este feritina? 

Feritina este principala proteină care stochează fierul în organism. Dozată în sânge, ea ne arată cât fier avem „în rezervă”. O feritină scăzută este un indicator foarte specific al deficitului de fier. O feritină crescută, în schimb, nu înseamnă neapărat exces de fier. Feritina crește și în inflamații, infecții, boli hepatice sau sindrom metabolic.

Există „fața de feritină”?

Nu, cel puțin nu ca diagnostic medical. Nu există în literatura medicală un semn clinic sau un „tip de față” care să indice o feritină scăzută. Trendul are totuși un sâmbure de adevăr. Deficitul de fier, mai ales atunci când a evoluat spre anemie, poate da paloare a pielii, a conjunctivelor și a unghiilor. Poate da și piele uscată, păr fragil sau căderea difuză a părului, unghii fragile și fisuri la colțurile gurii. Aceste modificări apar pentru că pielea, părul și mucoasele se reînnoiesc rapid și au nevoie de fier.

Problema este că niciunul dintre aceste semne nu este specific. Cearcănele și tenul „obosit” pot avea numeroase cauze: somnul insuficient, stresul, deshidratarea, alergiile, genetica, pigmentarea naturală a pielii sau alte afecțiuni, precum cele tiroidiene. Invers, multe persoane cu depozite de fier foarte scăzute arată perfect normal. Pe scurt, din oglindă nu putem afla cât de mare ne este feritina. 

Semnele care contează cu adevărat

Deficitul de fier se manifestă mult mai des prin simptome decât prin aspectul feței. Cel mai frecvent semn este oboseala persistentă, fără o explicație clară, care poate apărea chiar înainte de instalarea anemiei. Alte semne sunt scăderea toleranței la efort, dificultățile de concentrare și iritabilitatea. Apar uneori și sindromul picioarelor neliniștite sau pofta neobișnuită de a mânca gheață. În formele mai avansate pot apărea dificultăți de respirație la efort, amețeli, dureri de cap sau palpitații.

Riscul este mai mare la anumite categorii:

• femeile cu menstruații abundente
• gravidele
• persoanele cu alimentație vegetariană, vegană sau restrictivă
• sportivii de anduranță
• donatorii frecvenți de sânge
• persoanele cu boli digestive, precum boala celiacă sau bolile inflamatorii intestinale
• persoanele care au trecut prin intervenții de chirurgie bariatrică

Ce analize sunt necesare?

Diagnosticul se pune doar prin analize de sânge. De regulă se fac:

• hemoleucograma completă
• feritina
• sideremia
• transferina sau saturația transferinei
• un marker de inflamație, precum proteina C reactivă

Acesta din urmă este important pentru că, în prezența unei inflamații, feritina poate ieși normală chiar dacă organismul duce lipsă de fier. Interpretarea rezultatelor trebuie făcută de medic, în context clinic, pentru că valorile de referință diferă între laboratoare.

De ce nu e bine să luați suplimente „după oglindă”

Cel mai mare risc al acestui trend nu este autodiagnosticul în sine, ci ce urmează după el: cumpărarea de suplimente de fier fără analize. Fierul în exces nu este inofensiv. Poate provoca greață, constipație și dureri abdominale, iar în timp se poate acumula în organism.

Mai important, un deficit de fier are întotdeauna o cauză, iar această cauză trebuie găsită. Mai ales la bărbați și la femeile aflate după menopauză, lipsa de fier poate fi primul semn al unei sângerări digestive discrete sau al unei probleme de absorbție intestinală. Dacă luăm suplimente fără investigații, riscăm să corectăm o cifră și să ratăm boala care a produs-o.

Concluzie

„Fața de feritină” nu este un diagnostic, ci un termen viral. Dacă acest trend îi determină pe oameni să meargă la medic și să-și facă analizele atunci când se simt obosiți fără motiv, atunci a avut un efect bun. Dacă îi face să-și pună singuri diagnostice în oglindă și să ia suplimente la întâmplare, efectul este unul negativ. Recomandarea mea este simplă: dacă aveți simptome sau faceți parte dintr-o categorie de risc, discutați cu medicul de familie sau cu un medic internist și faceți analizele potrivite.