Inventate cu patru decenii în urmă, cipurile fac astăzi parte din viaţa multora dintre noi, funcţionând în telefoane mobile, carduri bancare sau acte de identitate. Despre aplicaţiile pe care aceste computere în miniatură le-au căpătat în ultimii ani, în medicină, aflăm din Jurnalul unui medic cosmopolit de la dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu.

"> Chip me, doctor! - Viața Medicală
Cultură

Chip me, doctor!

Chip me, doctor!

Inventate cu patru decenii în urmă, cipurile fac astăzi parte din viaţa multora dintre noi, funcţionând în telefoane mobile, carduri bancare sau acte de identitate. Despre aplicaţiile pe care aceste computere în miniatură le-au căpătat în ultimii ani, în medicină, aflăm din Jurnalul unui medic cosmopolit de la dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu.

   Fără să ne mai dăm seama, apelăm zilnic, pentru a funcţiona, la serviciile unui „chip“. Acest computer în miniatură a fost descoperit de francezul Roland Moreno, în 1974. Dacă, la „naştere“, era „auriu şi pătrat“ şi avea o memorie de numai opt kilobiţi, în prezent a căpătat diverse forme şi culori, iar memoria depăşeşte 500 KB. Se afirmă că ar exista mai mult de 200 de feluri de cipuri în cărţi de credit, acte de identitate, telefoane, ecusoane etc. sau implantate sub pielea animalelor domestice şi sălbatice.
   În ultimii ani, cipurile şi-au extins şi dovedit utilitatea şi au efectuat saltul din exterior în interiorul corpului uman, subiect de numeroase controverse profesionale şi etice. Primele teste cu cipuri implantate în scop medical au fost efectuate cu succes în SUA. De exemplu, un cip implantat sub piele, în care se află toate datele dosarului medical. Cipurile folosite în scop medical sunt din ce în ce mai mici şi se apropie de dimensiunea celulelor, moleculelor.
   Procesul de „nanonizare“ în medicină s-a extins de la terapie la prevenţie şi diagnostic. Au fost construite cipuri „minilaboratoare“, controlate din exterior, fără fir, capabile să navigheze prin fluidele şi ţesuturile corpului uman şi să ofere feedback. Ele contribuie la diagnostic precoce, prin efectuarea de nanoscanuri de mare fineţe, sau la reparaţii minuscule în ţesuturi.
   În centre universitare din întreaga lume, se experimentează în oncologie, cu succes, nanomedicamentele. Doza acestora este stabilită atât de efectul terapeutic, cât şi de severitatea efectelor secundare. Ele sunt, în general, lipsite de selectivitate şi una dintre metodele de a le îm­bunătăţi efectul este de a le spori concentraţia la ni­velul tumorii. Astfel, se diminuează toxicitatea la nivelul ţesuturilor sănătoase şi se distruge radical sau în proporţii ridicate ţestul tumoral. Pentru a ajunge la locul ţintă, medicamentelor folosite în oncologie le poate fi ataşat un ligand (de exemplu, acidul folic legat de vinblastină) sau pot fi încorporate în sisteme de transport cu dimensiuni între 10 şi 50 nm (de exemplu, un lipozom încărcat cu 10.000 de molecule de doxorubicină, care se distruge la temperaturi de peste 40°C şi se eliberează conţinutul).
   Un exemplu de folosire a unui cip în medicină a fost prezentat în cadrul recent încheiatului congres de reumatologie din New York. Astfel, cercetători de la Academisch Medisch Centrum din Amsterdam au prezentat, în premieră mondială, folosirea cu succes a unui cip pentru reducerea durerii şi a inflamaţiei la pacienţii cu poliartrită reumatoidă. În bolile reumatice, se crede că există o relaţie între sistemul nervos şi cel imun. Reuma-cipul (un fel de pacemaker, ceva mai mic de un centimetru) este implantat în nervul vag şi, timp de un minut pe zi, eliberează stimuli electrici de slabă intensitate, capabili să frâneze procesul inflamator din ţesuturi/articulaţii. Experimente cu acest cip se efectuează în prezent în mai multe ţări europene. Poliartrita reumatoidă este o afecţiune invalidantă, ce afectează în jur de 1% din populaţie. Procesul imun caracteristic acestei afecţiuni este tratat medicamentos, cu aşa-numitele produse biologice, medicamente cu numeroase efecte secundare. Prin folosirea acestui cip, se aşteaptă în primul rând reducerea sau stoparea consumului de medicamente antiinflamatoare şi antialgice.
   Cercetătorii cred că, peste câţiva ani, cipurile cu eliberare automată de impulsuri şi/sau medica­mente ar putea înlocui tradiţionala reţetă eliberată de medic. De pe acum se prefigurează însă o nouă problemă de sănătate publică: poluarea corpului uman cu cipuri – poluarea „nano“ –, efectele acestei „poluări“ şi în ce mod s-ar putea efectua epurarea sau reutilizarea microcipurilor.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe