Mass-media ar putea să rămână neutră (de foarte multe ori ar fi bine să fie așa), ar putea să contribuie la binele sănătăţii publice, dar poate face și rău.
Atunci când se lucra la redactarea Legii sănătăţii, în 2006, cât și acum, după mai multe modificări și completări, consider că s-a omis menţiunea explicită privind necesitatea/ obligativitatea ca mass-media să acţioneze „în interesul sănătăţii publice”. Chiar dacă titlul capitolului VIII include aceste cuvinte, aliniatele (2) și (3) ale articolului 44 se referă doar la Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) și la Societatea Română de Televiziune (SRT). Este și insuficient, și ineficient, lucru dovedit cu prisosinţă în ultimii aproape 16 ani (legea a fost votată la 14 aprilie 2006).
Dorinţa de a epata, de a șoca a fost și este des întâlnită atât în titlurile ce reprezintă crâmpeie din text, de foarte multe ori scoase din context sau fără legătură cu spusele persoanei intervievate, cât și în textele multor articole. Așa se petrece și în presa scrisă, și în cea audiovizuală, existând, desigur, și excepţii. Există și emisiuni educative, instructive, există și mesaje de bună calitate.
Nu am să dau toate exemplele pozitive, dar merită spus că „Viaţa Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenţilor din România, a acţionat întotdeauna conform definiţiei sale, prezentând date corecte, articole utile, dar și informaţii și știri de utilitate (nu doar) pentru personalul medical.
Autorităţile medicale au încercat să gestioneze o situaţie epidemiologică foarte dificilă, cea mai dificilă trăită de cei mai mulţi dintre noi vreodată. Așa cum apare chiar în definiţia epidemiei, incluzând cuvântul-cheie „neașteptat”, cine s-ar fi așteptat în 30 noiembrie 2019 că va urma ceea ce a urmat?
O pandemie nu este ceva ce poate fi tratat cu superficialitate. O pandemie este o pandemie, chiar și dacă nu produce un număr enorm de decese. Pe de altă parte, orice deces ce ar putea fi prevenit este o tragedie. Este o viaţă curmată, o familie afectată, un viitor care poate deveni sumbru; doar cei care trăiesc aceste tragedii pot înţelege cu adevărat teribilul efect. O pandemie apare (de multe ori) fără voia noastră, însă ceea ce știm în mod cert este că pregătirea pentru prevenirea și controlul unei probleme de sănătate publică trebuie să aibă loc înainte de apariţia evenimentului epidemiologic.
Dacă iniţial mă gândeam că astăzi voi prezenta un șir de exemple de tipul „așa nu”, am ales să încep cu extrasul din Legea sănătăţii, articol care transmite un mesaj ce trebuie pus în practică.
Capitolul VIII – Utilizarea mass-media în interesul sănătăţii publice.
Art. 44 (1) Campaniile de informare, educare și comunicare cu privire la teme care privesc sănătatea publică trebuie să fie avizate de Ministerul Sănătăţii.
(2) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune sunt obligate ca în cadrul grilelor de programe să rezerve gratuit spaţiul de emisie necesar promovării campaniilor de informare, educare și comunicare referitoare la teme care privesc sănătatea publică.
(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reţea sanitară proprie, împreună cu Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor stabili, în baza unui protocol, modalităţile și spaţiul acordat în grila de programe pentru promovarea campaniilor pe teme care privesc sănătatea publică.
De același autor: Munca lui Sisif în actualitate
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe