La finalul săptămânii trecute a avut loc cea de-a V-a ediție a Forumului Național de Gineco-Oncologie, prezidat de prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu. La eveniment au participat zeci de practicieni care au prezentat statistici și soluții medicale pentru lupta împotriva cancerelor din sfera genito-mamară.

Evenimentul a fost organizat de către Societatea Română de Chirurgie și Ginecologie Oncologică în colaborare cu Univeristatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, se arată într-un comunicat.

În cadrul Forumului a avut loc sesiunea intitulată Politici de sănătate - Cancerele sferei genito-mamare în lumina PNCC (NCCP). Sesiunea a fost prezidată de către prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, în prezența conf. dr. Diana-Loreta Păun - consilier prezidențial, departamentul de sănătate publică al Administrației Prezidențiale, prof. univ. dr. Alexandru Rafila – ministrul Sănătății și a prof. univ. dr. Viorel Jinga - rector UMFCD.

În întreaga lume, ca incidență, cancerul mamar a depășit cancerul bronhopulmonar, situându-se în prezent pe locul întâi, se arată în comunicat. Reprezintă 11,7% din totalitatea cancerelor în populația generală. Se situează pe locul cinci la capitolul cauză de mortalitate prin cancer în populaţia mondială, cu 684.996 decese în 2020 (6,9% din totalitatea deceselor prin cancer).

Distribuția incidenței cancerului de sân la nivel mondial este într-o relație direct proporțională gradul de dezvoltare economică. Nu este urmată de o distribuție similară a mortalității, în general situația fiind inversă: țările cu un nivel economic mai scăzut, în ciuda unor rate de incidență mai scăzute, prezintă rate înalte ale mortalității.

La nivel european țările nordice și vest europene au cele mai înalte rate ale  incidenței, România situându-se, din acest punct de vedere, pe ultimele locuri cu o rată standardizată a incidenței de circa jumătate față de cea a primei clasate – Belgia. Și totuși, în ceea ce privește mortalitatea, situația se inversează, țările est-europene având cele mai înalte rate de mortalitate”, a declarat prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, președintele Societății Română de Chirurgie și Ginecologie Oncologică.

El a adăugat că, în România, se înregistrează una dintre cele mai mari rate de deces prin cancer mamar, de 17,4%ooo femei, cu 62% mai mare decât rata de deces a Norvegiei, ultima clasată, acest fapt fiind cauzat în mare parte de absența programelor de depistare precoce, „care ar identifica un număr mai mare de leziuni într-un stadiu mai puțin avansat și deci cu șanse mai ridicate de vindecare”.

Pentru România, Globocan 2020, platforma de date statistice a OMS, estimează un număr de 12.085 cazuri noi de cancer mamar, cu o rata a incidenței de 65,8%ooo, boala situându-se pe locul I atât în ierarhia cancerelor la persoanele de sex feminin cât și în ierarhia generală a cancerelor din țara noastră. Cancerul mamar se află pe primul loc între cauzele de deces prin cancer la femei și pe locul al doilea, în populația generală, după cancerul bronhopulmonar, cu 3.918 decese (17,4%ooo), se mai precizează în comunicat.

Studiul distribuției stadiului la diagnostic a cancerului mamar in Regiunea de Nord-Vest arată că peste 40% din cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate ( III și IV).

Datele Programului de supraveghere a supravietuirii in cancer la nivel mondial– CONCORD – arată că, în Europa, România se află pe ultimele locuri din acest punct de vedere, cu o rată a supraviețuirii la 5 ani de 74,9%, cu aproape 20% mai scăzută față de cea a țărilor nordice și vest europene.

În privința cancerului de col uterin, cu o rată standardizată a incidenței de 22,6%ooo (3.380 cazuri noi) în anul 2020, România a continuat să ocupe primul loc între țările UE (în Europa fiind depășită doar de Muntenegru). Rata  incidenței este de 2,5 ori mai mare față de media europeană și de 4,3 ori mai mare comparativ cu rata incidenței din Finlanda, o țară care derulează un program de screening organizat de mai bine de 50 de ani.

În România, cancerul de col uterin se situează pe locul al doilea, după cancerul de sân, din punctul de vedere al incidenței, și pe poziția a patra în ceea ce privește mortalitatea, în urma cancerului de sân, bronhopulmonar și colorectal”, se subliniază în comunicat.

Cu 1.805 decese în 2020 și o rată standardizată a mortalității de 9,6, Româmia se află de pe primul loc între țările UE în privința mortalității, aceasta fiind de 2,5 ori mai mare decât media europeană și de 8,7 ori mai mare comparativ cu cea a Finlandei.

Studiul distribuției stadiului la diagnostic a cancerului de col uterin în Regiunea de Nord-Vest arată că peste 30% din cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate ( III și IV).

Datele Programului de supraveghere a supraviețuirii în cancer la nivel mondial – CONCORD – arată că în Europa, România se află pe ultimele locuri din acest punct de vedere, cu o rată a supraviețuirii la 5 ani de 65,3%, cu 12% mai scăzută față de cea a țărilor nordice și vest europene.

Consider că dezvoltarea atât a screeningului pentru cancerul de col uterin cât și testarea referitoare la infecția cu HPV și nu în ultimul rând dezvoltarea programului de screening pentru cancerul de sân sunt trei priorități pe care putem să le abordăm și în decurs de un an de zile. Consider că putem să avem toate aceste trei proiecte funcționale și că acestora ar trebui să li se adauge o politică publică care să presupună existența unor centre de excelență, a unor institute care să poată să ofere acces integrat la toate serviciile medicale de care au nevoie pacienții oncologici. Aceasă dezvoltare regională există, dar trebuie completată”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății.

„Zilele Roz”: campanie de prevenire a cancerului de sân