O femeie de 48 de ani, considerată anterior sănătoasă, face un stop cardiac prin tahiaritmii maligne, este resuscitată şi recuperată cu sechele neurologice nu foarte grave. Implantare de cardioverter. Sub magnezioterapie, aritmiile maligne nu au recidivat în următorii doi ani. Cazul prezentat de dl conf. dr. Corneliu Zeana, la Consultaţia de vineri, subliniază relaţia dintre deficitul prelungit de magneziu şi prolapsul de valvă mitrală. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Cu toate că HTA este o boală „banală“, iar formele idiopatice (primare) cuprind marea majoritate a cazurilor, fiecare bolnav în parte merită analizat cu atenţie, deoarece, pe de o parte, identificarea unui mecanism patogenetic prevalent poate orienta terapia (şi invers, răspunsul mai bun la o anumită categorie de medicamente punctează spre o anumită patogenie), iar pe de altă parte sunt posibile oricând surprize în evoluţia fiecărui caz, inclusiv prin complicaţiile care pot surveni.

   Revenirea spontană a unei HTA rezistente la tratament la valori normale este neobişnuită. Un astfel de caz este prezentat de dl conf. dr. Corneliu Zeana, la rubrica Consultaţia de vineri. (...)

   La Consultaţia de vineri, dl conf. dr. Corneliu Zeana descrie o nouă manevră vagală de oprire a atacurilor de tahicardie paroxistică supraventriculară, mai eficientă, în cazul prezentat, decât medicaţia administrată şi celelalte manevre vagale cunoscute. (...)

   Deşi pare uşor de recunoscut, diagnosticul bolii Parkinson întârzie în medie cu doi ani şi jumătate. La „Consultaţia de vineri“, dl conf. dr. Corneliu Zeana prezintă un caz cu debut pseudoreumatismal, căruia i se stabileşte diagnosticul după un an şi jumătate, când tremorul de tip parkinsonian al mâinilor devine evident. (...)

    La pacienţii cu mai multe afecţiuni şi consultaţi de mai mulţi specialişti sunt adesea ignorate tratamentele prescrise în cadrul altei specialităţi sau nu se cunosc efectele adverse şi interacţiunile medicamentoase. În cadrul rubricii „Consultaţia de vineri“, dl conf. dr. Corneliu Zeana prezintă cazul unui bărbat în vârstă de 65 de ani, suferind de boala Parkinson, care, sub tratament cu trimetazidină, a suferit o netă agravare a simptomatologiei, cu revenire la starea anterioară după oprirea administrării acestei substanţe. (...)

 

   Foarte „la modă“ – şi nu doar printre adolescenţi –, consumul excesiv de băuturi aşa-zis energizante, larg comercializate şi în ţara noastră, poate genera serioase probleme de sănătate. În fapt un cocteil de stimulante şi substanţe potenţatoare sau cu efecte sinergice, băuturile energizante au un conţinut ridicat de metilxantine (în principal cafeină), iar ingestia câtorva doze într-un interval scurt de timp poate duce la depăşirea pragului de intoxicaţie cu cafeină. Un foarte interesant exemplu în acest sens este prezentat de dl conf. dr. Corneliu Zeana, la rubrica Consultaţia de vineri. (...)

 

 

   Efectele secundare ale medicamentelor sunt din ce în ce mai frecvent întâlnite, fenomen preocupant în întreaga lume, dar care în România se manifestă cu mai multă intensitate. Cauzele pentru care ţara noastră deţine (şi) în acest domeniu un trist record sunt multiple. În primul rând, consumul de medicamente per capita este mai ridicat la noi, îndeosebi ca urmare a disparităţii repartiţiei fondurilor, care se scurg spre sectorul curativ, în timp ce prevenţia este flagrant neglijată. Ca urmare, avem un mare număr de îmbolnăviri. Actul medical se finalizează şi se rezumă, de regulă, la prescrierea unei reţete, neglijându-se celelalte laturi ale planului terapeutic. Nu în ultimul rând ca importanţă, semnalăm presiunea excesivă şi pe toate căile exercitată de casele de medicamente, care urmăresc obţinerea de profituri cât mai mari. (...)

   Efectele adverse ale diferitelor medicamente sunt din ce mai preocupante in condiţiile in care Romania deţine (şi) recordul consumului de medicamente, cu deosebire a celor proaspăt lansate pe piaţă. Orice medicament nou este lansat cu o anumită euforie stimulată de firma producătoare, constatarea efectelor secundare vine, de regulă, după un anumit timp (vezi cazul Thalidomidei, responsabilă de numeroase cazuri de focomelie), astfel incat „viaţa“ unui medicament

   Miocarditele acute în cadrul unei infecţii sunt frecvente. Mecanismul lor patogenetic este reprezentat de invazia miocardului de către agentul patogen, miocardotoxicitatea unei toxine (difterie; streptococi), sau antrenarea unor mecanisme autoimune. Manifestările clinice sunt variate, de la disconfort precordial sau dureri de tip anginos, la tulburări de ritm şi conducere şi care evoluează intrainfecţios cu manifestări fruste. Cel mai preţios mijloc de investigaţie, care evidenţiază anomalii în acest context este electrocardiograma. Anumite forme de miocardită par să afecteze electiv ţesutul excitoconductor cardiac. Miocardita stă, de regulă, la baza aritmiilor care apar pe un cord fără leziuni demonstrabile prin metodele de investigaţie uzuale actuale. Asupra acestor miocardite, referinţele din literatură s-au acumulat îndeosebi începând cu sfârşitul anilor ’80. (...)

Prezentarea cazului
Discuţii
Concluzii

 

   În timp ce incidenţa şi prevalenţa reumatismului articular acut, inclusiv ale sechelelor sale, s-au redus impresionant, celelalte boli reumatismale inflamatorii se menţin la un nivel cvasiconstant, fiind necesară considerarea lor cu aceeaşi vigilenţă. Incidenţa spondilitei anchilozante se cifrează, potrivit diferitelor statistici, la 1:1030–1:2000, fiind net mai rară decât poliartrita reumatoidă. (...)