Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Grupurile de lucru – o metodă de adaptare a medicinii de familie la practica modernă

Viața Medicală
Dr. Cătălina PANAITESCU joi, 16 aprilie 2015

Dr. Dermot Ryan este medic de familie la centrul medical Woodbrook din Loughborough, Marea Britanie, şi preşedintele Grupului de asistenţă primară din cadrul Academiei europene de alergologie şi imunologie clinică (EAACI).


 

   Cum a apărut interesul dv. în domeniul bolilor alergice?
   – Medicina de familie este o specialitate complexă, în care trebuie să faci faţă problemelor oricărui om şi să deţii o cantitate rezonabilă de cunoştinţe din domenii patologice diferite, astfel încât majoritatea dintre noi ajungem să ştim destul de mult despre foarte multe, în comparaţie cu colegii noştri de alte specialităţi, care tind să ştie foarte mult despre puţin. Este o abordare largă a medicinii, bolii şi vieţii, care ne permite să avem o vedere holistică asupra pacienţilor şi problemelor lor şi să găsim soluţii de îngrijire individualizate, care ţin cont de dimensiunea fizică şi psihologică a fiecăruia. Cu trecerea timpului, se poate ca unii dintre noi să găsim un domeniu al medicinii care ne oferă satisfacţii profesionale mai mari şi, în felul acesta, ajungem să descoperim mai multe despre acea arie specifică de practică şi la însuşirea unor deprinderi şi cunoştinte care ne permit să îmbunătăţim calitatea serviciilor oferite pacienţilor noştri. Interesul meu pentru astm şi bolile alergice a apărut cam la cinci ani după ce m-am calificat ca medic de familie în Irlanda. Împreună cu mai mulţi colegi am format, în 1980, un grup local, care se întâlnea în fiecare lună să discute anumite aspecte legate de boli şi managementul acestora. La una din aceste întâlniri, ne-am hotărât să stăm de vorbă despre astm. Mi-am dat seama imediat că nivelul meu de cunoştinţe în domeniu era foarte limitat şi ca urmare am început să citesc despre astm şi managementul acestuia şi să am grijă de pacienţii mei într-un mod diferit. Curând a devenit evident că, într-o perioadă scurtă de timp, folosind un tratament adecvat, am fost capabil să îmbunătăţesc rapid vieţile celor care sufereau de această boală. Nu mult după aceea, a fost lansat Grupul medicilor de familie pentru astm (GPIAG), în care am devenit membru al comitetului de conducere şi, la un moment dat, preşedinte.
   Cum aţi extins apoi aria de interes?
   – A devenit repede evident că astmul nu era singura boală respiratorie cronică întâlnită în asistenţa primară, aşa că ne-am extins orizontul de interes spre bronhopneumopatia obstructivă cronică, rinită, consilierea pentru oprirea fumatului, pneumonia comunitară ş.a. şi ne-am schimbat numele în Grupul de asistenţă primară în bolile respiratorii, care, de curând, a devenit Societatea de asistenţă primară a bolilor respiratorii, din care a luat fiinţă, în cursul întâlnirii ştiinţifice anuale din 2000, International Primary Care Respiratory Group (IPCRG). Ne-am dat seama, în scurt timp, că ghidurile de îngrijire nu corespund nevoilor din asistenţa primară şi am recunoscut că este imperativ să dezvoltăm o bază de dovezi pentru soluţii la problemele care se întâlnesc în medicina de familie. Aşa a apărut catedra de asistenţă primară a bolilor respiratorii din cadrul Universităţii din Aberdeen, în 2001. În mod similar, am realizat că este improbabil ca publicaţiile de specialitate deja existente să accepte spre publicare rezultatele studiilor din asistenţa primară, aşa că am înfiinţat Primary Care Respiratory Journal (în prezent npj Primary Care Respiratory Medicine), a doua publicaţie în lista celor cu cel mai mare factor de impact din categoria apariţiilor editoriale dedicate asistenţei primare şi a zecea în topul celor mai bune reviste medicale pe probleme respiratorii din lume.
   De ce un grup de asistenţă primară în cadrul EAACI?
   – Preambulul de mai sus e întrucâtva important. O bună parte din patologia de astm şi rinită are substrat alergic; cea mai severă reacţie alergică (anafilaxia) omoară prin efectul său asupra plămânilor, aşa încât există o suprapunere destul de mare între alergii şi bolile respiratorii. Rata incidenţei şi prevalenţei bolilor alergice a crescut alarmant în ultimul deceniu. Pacienţii noştri nu găsesc soluţii la problemele cu care se confruntă, ceea ce îi face vulnerabili în faţa şarlatanilor lipsiţi de principii, care oferă teste nefundamentate ştiinţific şi administrează tratamente fără valoare terapeutică. Mai mult, majoritatea şcolilor de medicină din Europa nu au învăţământ de alergologie în curricula universitară şi foarte puţine programe de perfecţionare postuniversitară privind îngrijirea structurată a pacienţilor cu alergie se adresează medicilor de familie. Ca urmare, avem o mare problemă: o cerere uriaşă de servicii adresate unui personal medical insuficient pregătit să facă faţă acestor nevoi. În acelaşi timp, specialiştii în alergologie sunt prea puţini, atât în Europa, cât şi în lume. Obiectivele grupului nostru de interes sunt să aducem în atenţia medicilor de familie profilul în creştere al bolilor alergice, să dezvoltăm şi să oferim resurse educaţionale pentru a-i ajuta să îşi completeze cunoştinţele şi deprinderile practice în domeniu, să acţionăm ca o interfaţă între ei şi medicii alergologi, pentru o mai bună colaborare în domeniul acordării asistenţei bolnavilor cu alergii, să facem lobby la nivel european pentru a atrage atenţia asupra ponderii bolilor alergice şi obţinerea de resurse necesare tratării acestora.
Cum se pot înscrie medicii de familie în EAACI?
– Înscrierea în EAACI este gratuită pentru medicii sub 35 de ani, tot ce trebuie să faceţi este să vă exprimaţi opţiunea de a deveni membri pe site-ul www.eaaci.org. Pentru cei peste 35 de ani există o taxă modică, ce poate fi achitată online. Sunt numeroase beneficii ale calităţii de membru, de exemplu acces gratuit la trei publicaţii: Allergy, Paediatric Allergy And Immunology şi Clinical and Transalational Allergy. Există, de asemenea, numeroase şcoli şi cursuri pe diferite aspecte ce ţin de alergii, precum şi o întâlnire ştiinţifică anuală. Ca medic de familie în Marea Britanie, eu pot fi şi membru al Societăţii britanice de alergologie şi imunologie clinică, care are, la rândul ei, un grup de interes pentru asistenţă primară. În România există Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică, care nu are, în prezent, o secţiune dedicată asistenţei primare.
   Lucraţi într-un grup de practică. Există vreo consecinţă a interesului dvs. pentru bolile alergice? De exemplu, ajung la dv. pacienţi cu boli alergice ai celorlalţi colegi?
   – În grupul meu de practică suntem şase medici de familie, la 9.050 de pacienţi. În Marea Britanie, medicii de familie oferă şi servicii de pediatrie, obstetrică şi ginecologie, chirurgie generală şi psihiatrie. Cu toţii suntem medici de familie, dar unii dintre noi ne-am dezvoltat cunoştinţele şi deprinderile specifice unor domenii anume. Astfel, unii dintre partenerii grupului oferă servicii de planificare familală, asistenţă a bolilor respiratorii, alergice, musculoscheletale, diabet sau îngrijiri paliative. Este o resursă valoroasă, pentru că ne permite să trimitem pacienţii către un anume coleg din cadrul grupului sau, pur şi simplu, să cerem o a doua opinie de la unul din ei. Sistemul de sănătate britanic nu acceptă trimiteri „oficiale“ de la un medic de familie la altul, deşi sunt elemente care încep să se schimbe, precum situaţia cazurilor care necesită intervenţii de mică chirurgie. Există o ofertă largă de servicii în praxisurile învecinate (suntem, în total, zece, într-un oraş cu 70.000 de locuitori) şi avem, desigur, consfătuiri neoficiale privind anumite cazuri sau despre cum anume să ne dezvoltăm serviciile pentru a putea beneficia cu toţii de pe urma diverselor abilităţi dobândite. În concluzie, dezvoltarea interesului pentru o anumită patologie oferă profesionistului din asistenţa medicală primară satisfacţii în numeroase feluri. Pe plan individual, medicul de familie poate să dezvolte o relaţie profesională cu grupurile de interes din ţările unde acestea există. Pentru un praxis, înseamnă că pacienţii vor găsi servicii specializate în proximitate. La nivel naţional, grupurile sau organizaţiile medicilor de familie cu interes special într-un domeniu anume pot acţiona ca un catalizator al schimbării, informării specialiştilor din domeniu cu privire la potenţialul reprezentat de asistenţa primară, al influenţării ghidurilor naţionale şi asistenţei în procesul de inovaţie şi dezvoltare a domeniului respectiv. În unele ţări, grupurile sau organizaţiile de acest fel colaborează cu societăţile naţionale de medicină de familie (ca în Marea Britanie) sau cu acestea şi societăţile medicale de profil, în timp ce în altele ele există în interiorul uneia sau alteia din cele două structuri menţionate. Un lucru este cert, asistenţa medicală primară trebuie să se adapteze şi să se schimbe pe măsură ce progresul în medicină avansează. Dezvoltarea unui interes special într-un domeniu anume poate fi o cale de realizare a acestui lucru.

 

Medicii de familie, dar şi cei de alte specialităţi, interesaţi să publice la această rubrică sunt invitaţi să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC