Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Corticoliberina în depresie şi amnezie

Viața Medicală
Dr. Alexandru TRIFAN vineri, 26 iunie 2015
    Studii de prevalenţă au arătat o creştere rapidă a cazuisticii legate de boala Alzheimer în ţările dezvoltate. Această creştere nu poate fi explicată dacă avem în vedere ipoteza genetică a etiologiei bolii. Trebuie să ne întrebăm ce anume a mers paralel cu înmulţirea fără precedent a aplicării diagnosticului. Nici teoria genetică, nici cea a intoxicaţiei excesive cu aluminiu şi nici sechelele de afecţiuni neurovirale nu pot oferi un răspuns. În această situaţie, remarcăm un fenomen psihosocial larg răspândit, din ce în ce mai prezent, şi anume stresul.
    Studii preclinice pe animale de laborator dar şi studii clinice la diferiţi pacienţi au sugerat o legătură psihobiologică între stres, depresie şi amnezia din boala Alzheimer. Cele mai multe studii au fost centrate pe corticoliberină (factorul de eliberare a corticotrofinei – CRF).
    CRF este unul din principalii mediatori ai răspunsului la stres la mamifere. Fenomenele se petrec de-a lungul unui ax compus din neuronii paraventriculari ai hipotalamusului, care proiectează terminaţii nervoase în eminenţa mediană, declanşând secreţia de CRF, care se varsă în sistemul port al hipofizei anterioare, de unde amorsează secreţia de ACTH, responsabilă de eliberarea corticotrofinei.
    Administrarea directă a CRF la rozătoare şi primate acţionează prin creşterea catecolaminelor periferice, activitate gastrointestinală, mărirea frecvenţei cardiace şi creşterea presiunii arteriale. Comportamental, se observă simptome din sfera depresivă – anume tulburarea somnului, inhibiţie alimentară, scăderea tendinţei de reproducere şi anxietate.
    Secreţia de cortizol este crescută atât în tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), cât şi în depresia cronică. Pentru a le diferenţia, se face testul cu dexametazonă, care blochează mai intens eliberarea CRF în PTSD.
    La pacienţii cu depresie s-au găsit concentraţii crescute de CRF în LCR. Studii post-mortem ale unor sinucigaşi au arătat o densitate scăzută a receptorilor CRF în cortexul frontal în paralel cu ridicarea nivelului cortizolului în această zonă. Aceste date au făcut să se emită teoria unei secreţii cronice crescute a cortizolului în cazul pacienţilor cu depresie ori suferind de sindromul de stres posttraumatic.
    Cortizolul ocupă o poziţie centrală în derularea reacţiilor psihobiologice din stările de stres. Ţinând seama de acţiunea sa toxică dovedită asupra neuronilor, este firesc să-l considerăm responsabil în cazul unei expuneri prelungite asupra creierului la acţiunea sa, de atrofiile cerebrale observate în sindroamele demenţiale.
    Clinic, se poate susţine o legătură cu frecvenţa semnificativă a asocierii dintre depresie şi memorie. Nu rareori, pacienţi cu depresie nu prea vârstnici acuză tulburări în memoria de evocare şi în cea de fixare. Exprimate neurofiziologic, ele se bazează pe conexiunile zonelor din girul cingulat în care depresia se învecinează cu proiecţiile viscerale, dar care sunt legate şi de uncusul hipocampic.
    Lanţul patogenic stres–depresie–boală Alzheimer are ca verigă principală hipersecreţia cronică de cortizol. Prezent atât în stresul prelungit, cât şi în depresia cronică, excesul de cortizol are un efect toxic asupra neuronilor paraventriculari din hipocamp. Cum în boala Alzheimer se întâlneşte o atrofie a acestei formaţiuni decelabilă imagistic, este firesc să se atribuie aceasta stresului prelungit şi depresiei consecutive pe care o generează. Considerând că lanţul etiopatogenic: stare psihotraumatică–stres–depresie–sindrom Alzheimer este activ, devin evidente rolurile profilactice ale măsurilor psihosociale antipsihotraumatice, consilierea, tratarea hipervigilenţei din stres, promovarea gândirii pozitive, psihoterapia cognitiv-comportamentală şi farmacoterapia vesperală în depresie, toate acestea fiind capabile să blocheze evoluţia către modificările neurologice din boala Alzheimer.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC