Am început anul cu stagiul de ortopedie, unde am învățat cât de important este spiritul de observație în această meserie. De la momentul în care pacientul intră în cabinet și până când se așază la masă înveți nenumărate aspecte despre el. 

De la mers, la modul de a vorbi, la comportament, toate acestea îți zic câte ceva despre motivul prezentării, un prim diagnostic de etapă și, oarecum, istoricul bolii. Este însă important să avem în minte că, uneori, acestea pot fi înșelătoare – așa cum aveam să aflu, de exemplu, în cazul unei paciente care de două luni  avea o luxație gravă și care pășea normal până când plaga s-a deschis spontan.

Următorul stagiu a fost cel de gastroenterologie, unde am învățat importanța unei anamneze detaliate și corect conduse. Am descoperit astfel că, în conversația cu pacientul, este foarte important să-l lași să-și spună singur povestea. Întreruperile repetate pot reduce gradul de cooperare al acestui, deoarece pacientul, mai întâi de toate, își dorește să fie ascultat. 

Ulterior, putem începem ancheta (nu cea de la poliție), în cadrul căreia este de dorit să intrăm în detaliu. Fiecare aspect trebuie relevat cu întrebări cât mai clare, explicite, chiar cu exemple, pentru a asigura buna înțelegere a semnelor și simptomelor. La final, este recomandat să facem un mic rezumat, pentru a verifica dacă nu am ratat nimic.

Stagiul actual este cel de cardiologie. În cadrul său suntem învățați să integrăm aspectul pacientului cu anamneza, examenul fizic și explorările paraclinice pentru a ajunge la un diagnostic concret și un tratament corect. Deși anamneza și examenul fizic arată ce se petrece în corpul persoanei și orientează spre un diagnostic de etapă, investigațiile medicale confirmă sau infirmă spusele bolnavului și prezintă suferințele ascunse ale corpului. 

De exemplu, un pacient se poate prezenta la consultații doar cu o discretă dispnee de efort și palpitații, ceea ce poate părea că nu reprezintă probleme grave, iar ecografia cardiacă poate releva o boală genetică, cu caracter familial, ce poate duce la moarte subită.

După ce am parcurs aceste săptămâni în diverse ipostaze medicale, am ajuns la concluzia că, după ce trecem prin aceste etape (inspecție, anamneză, examen fizic, investigații), este bine să revenim la pacient și să completăm datele lui pe baza a tot ceea ce am aflat, pentru a avea o privire de ansamblu cât mai clară, care să conducă spre un tratament adecvat.