Rezistenţa la antimicrobiene (AMR) continuă să fie una dintre cele mai presante ameninţări la adresa sănătăţii publice la nivel global, iar în 2022, cifrele erau alarmante: România se situa pe locul al doilea în Europa la consumul ambulatoriu de antibiotice pentru uz sistemic, după Grecia. Un indicator îngrijorător arăta că 26 din 1.000 de locuitori luau zilnic un antibiotic, faţă de media UE de 17 la 1.000 de locuitori.

AMR: Acţionăm Mai Rapid pentru un viitor cu antibiotice eficiente?

Pentru a combate această ameninţare, UE și-a stabilit obiective ambiţioase până în 2030: reducerea cu 20% a consumului total de antimicrobiene, precum și ca minimum 70% din antibioticele utilizate în sănătatea umană să aparţină grupului „Access” al OMS – antibiotice cu efecte secundare minime și cu potenţial redus de a cauza AMR.

Dimensiunea crizei AMR depășește estimările anterioare. Conform datelor publicate de Global Leaders Group on Antimicrobial Resistance (2024), rezistenţa la antimicrobiene este deja o cauză principală de deces, provocând direct 1,27 milioane de pierderi de vieţi omenești, anual. Antibioticele, aceste valoroase resurse terapeutice care au crescut speranţa de viaţă cu aproximativ 20 de ani în deceniile care au urmat apariţiei lor, riscă să devină un instrument ineficient în terapeutică. Conform studiilor, în absenţa măsurilor de control se va înregistra o scădere a speranţei de viaţă cu 1,8 ani până în 2035, ca urmare a fenomenului AMR. 

AMR – AntiMicrobial Resistance – Strategii naţionale în combaterea rezistenţei la antibiotice

Antibioticele sunt medicamente salvatoare de vieţi, însă eficacitatea lor este ameninţată de creșterea rezistenţei la antimicrobiene. În acest context, România a făcut pași decisivi în reglementarea utilizării antibioticelor prin implementarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 63/2024, completat de Ordinul MS 183/2024. Dintre cele 82 de antibiotice vizate de ordin, doar 20 vor putea fi eliberate în farmacii în regim de urgenţă, pentru 48 de ore, fiind selectate acele antibiotice care nu sunt susceptibile de a provoca rezistenţă.

Implementarea unor ghiduri naţionale pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale în spitale sau participarea la proiecte internaţionale de cooperare, cum ar fi REVERSE (2022-2026), sunt alte acţiuni strategice de luptă împotriva AMR. Sub coordonarea unui consorţiu din lumea academică din Europa, inclusiv a UMF „Carol Davila” București, proiectul REVERSE implică 24 de spitale din 8 ţări europene și vizează îmbunătăţirea testării microbiologice, implementarea strategiilor de prevenire a infecţiilor și utilizarea responsabilă a antibioticelor, cu focus pe combaterea bacteriilor multirezistente – Enterobacteriacee rezistente la carbapeneme (CRE), Pseudomonas aeruginosa rezistent la carbapeneme (CRPA), Acinetobacter baumannii rezistent la carbapeneme (CRAB) –, oferind astfel un suport esenţial pentru managementul infecţiilor și creșterea eficienţei tratamentelor. 

O altă iniţiativă din aceeași sferă constă în colectarea și distrugerea medicamentelor expirate, inclusiv a antibioticelor, direct de către spitale, pentru a preveni utilizarea necorespunzătoare a acestora.

AMR – Antibioticele Merită Respectate: Campania naţională „Tratează antibioticele cu grijă pentru un viitor fără grijă!”

Anul 2022 a marcat un punct de cotitură pentru compania Antibiotice în abordarea acestei problematici, prin iniţierea campaniei naţionale „Tratează antibioticele cu grijă pentru un viitor fără grijă!”, desfășurată în contextul „Zilei europene a informării despre antibiotice” (EAAD) și al Săptămânii Mondiale a Conștientizării Rezistenţei la Antimicrobiene. Iniţiativa, dezvoltată și în 2023 sub umbrela programului „Antibioticele Mileniului III”, platforma de comunicare profesională și responsabilitate socială a companiei Antibiotice, a adus împreună profesioniști din diverse arii ale sistemului medical, demonstrând că doar printr-o abordare integrată putem spera să păstrăm eficacitatea acestor medicamente vitale.

Un aspect important al campaniei l-a reprezentat implicarea activă a farmaciștilor în procesul de informare și conștientizare. Prin intermediul unui webinar creditat cu puncte EFC, aceștia au beneficiat de instruire specializată privind consilierea farmaceutică în prescripţiile cu antimicrobiene. Mai mult, concursul de proiecte „Farmaciștii – gardieni ai eficienţei antibioticelor” a stimulat creativitatea și implicarea tinerilor rezidenţi farmaciști în dezvoltarea unor campanii de informare a publicului.

Workshopurile organizate în colaborare cu UMF „Grigore T. Popa” din Iași și alte patru centre universitare au avut un rol esenţial în susţinerea iniţiativei. În cadrul acestora, studenţii mediciniști și farmaciști au avut oportunitatea de a înţelege importanţa utilizării judicioase a antibioticelor, pregătindu-se astfel să transmită informaţii relevante publicului larg, prin intermediul campaniei de conștientizare desfășurate în centrele comerciale din cinci orașe. În plus, în săptămâna 18-24 noiembrie s-au desfășurat workshopuri adresate medicilor rezidenţi de diverse specialităţi, în care s-au discutat cazuri clinice de rezistenţă la antimicrobiene și strategii terapeutice, susţinute de specialiști în Boli infecţioase din Iași și București, la care au participat 100 de medici rezidenţi. 

Un instrument valoros în diseminarea informaţiilor și bunelor practici s-a dovedit a fi platforma www.antibioticelemileniuluitrei.ro,  iar podcastul asociat platformei a adus în prim-plan specialiști renumiţi în domeniu, care au discutat provocările actuale din practica medicală legate de utilizarea antibioticelor.

Viitorul antibioticelor depinde de fiecare dintre noi

Cu toate că s-au înregistrat progrese semnificative până acum, un studiu recent publicat în septembrie 2024 de către The Lancet subliniază faptul că AMR continuă să fie o ameninţare globală gravă. Conform estimărilor, decesele atribuite rezistenţei la antimicrobiene în rândul adulţilor cu vârsta peste 70 de ani au crescut cu peste 80% din 1990 până în 2021. Se anticipează că între 2025 și 2050, AMR ar putea provoca direct 39 de milioane de decese la nivel global.

Pentru anul 2024, sub egida temei OMS „Educate. Advocate. Act now” („Educaţi. Susţineţi. Acţionaţi acum.”), programul Antibioticele Mileniului III își propune să continue aceste eforturi. Workshopurile realizate în noiembrie 2024 abordează managementul infecţiilor cauzate de germeni multirezistenţi, sub îndrumarea unor experţi în domeniul bolilor infecţioase. Un accent deosebit se pune pe informarea profesioniștilor despre ghidul WHO AWaRe și pe strategiile de Antibiotic stewardship.

Există semnale încurajatoare: iniţiative recente, precum publicarea raportului Global Research on Antimicrobial Resistance (GRAM), subliniază progrese în descoperirea de noi antibiotice și redescoperirea eficienţei unor molecule mai vechi, oferind speranţă pentru combaterea AMR. Colistina reprezintă un exemplu de „antibiotic resuscitat”. Iniţial abandonat din uz sistemic în anii ‚70, acest antibiotic a fost readus în prim-plan ca „ultimă opţiune” pentru tratamentul infecţiilor cu bacterii Gram-negative multirezistente, în special Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter baumannii și Klebsiella pneumoniae. Noile protocoale de administrare și monitorizare, precum și o mai bună înţelegere a farmacocineticii și farmacodinamicii, au permis utilizarea sa mai sigură și mai eficientă. 

Efortul iniţiativelor prezentate demonstrează că România se află pe drumul cel bun în combaterea AMR, însă drumul rămâne lung și necesită dedicare continuă din partea întregii comunităţi medicale.

Articol realizat cu sprijinul Programului „Antibioticele Mileniului III” și al companiei Antibiotice SA