Newsflash
SPECIALITĂȚI

Alfabetizarea în sănătate

de Drd. Mădălina COMAN - iul. 23 2015
Alfabetizarea în sănătate
    Încercam zilele trecute să descifrez un prospect pentru un medicament prescris de medicul specialist. Voiam să mă conving că medicamentul respectiv nu va avea efecte secundare nedorite. Dar am descoperit un lucru şi mai înfricoşător: nu înţelegeam informaţiile oferite în prospectul medicamentului. Aşa că am apelat la Google pentru a-mi explica anumiţi termeni care erau importanţi în înţelegerea indicaţiilor. În timp ce căutam, m-am întrebat ce fac oamenii care nu au acces facil la o conexiune online.
    Mi-am întrebat rudele şi cunoştiinţele despre modul în care ei înţeleg informaţiile medicale. Majoritatea are anumite dificultăţi în a înţelege informaţiile oferite de medici, farmacişti sau găsite în prospectele medicale. Şi aşa am descoperit termenul de alfabetizare în sănătate. Alfabetizarea în sănătate a fost definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind abilitatea cognitivă şi socială a oamenilor de a avea acces la informaţii despre sănătate, de a înţelege aceste informaţii şi de a le folosi pentru menţinerea unui stil de viaţă sănătos1. Am descoperit că alfabetizarea în sănătate se referă la mai mult decât simpla capacitate a oamenilor de a citi un prospect medical şi a-l înţelege, şi la mai mult decât abilitatea acestora de a-şi face o programare la medic. Alfabetizarea în sănătate, prin caracterul ei holistic, le permite oamenilor să înţeleagă cum să folosească informaţiile respective pentru a influenţa modul în care au grijă de sănătatea lor.
    În SUA, 36% din adulţi au un nivel de alfabetizare în sănătate scăzut2. În Europa, studiile arată că una din două persoane (45%) sunt sub nivelul limită al alfabetizării în sănătate3. În unele grupuri vulnerabile, precum persoanele în vârstă, cele cu un nivel de educaţie scăzut ori cu un statut socio-economic precar, nivelul redus de alfabetizare în sănătate depăşeşte procentajul de 60%3. Alfabetizarea în sănătate este un predictor mai puternic al sănătăţii decât vârsta, venitul, etnia unei persoane sau statutul ei socio-economic, deoarece este strâns legată de încrederea pe care oamenii o au în abilităţile lor de a urma un tratament prescris sau de a discuta cu medicul despre problema lor de sănătate. Astfel am realizat că mulţi dintre oameni trăiesc în fiecare zi cu incertitudinea că îşi iau corect medicamentaţia prescrisă, iar unii dintre ei ajung în repetate rânduri la spital din cauza nerespectării tratamentului pentru că nu au înţeles corect indicaţiile primite de la medic sau de la farmacist.
    În ultimii ani există la nivel mondial diverse programe care au ca scop îmbunătăţirea alfabetizării în sănătate. Programe care au o arie largă: de la intervenţii individuale, în care pacientul este învăţat cum să utilizeze informaţiile medicale prin folosirea filmuleţelor video sau a imaginilor, la programe care militează pentru folosirea unui limbaj cât mai simplu atât în conversaţiile medic–pacient, cât şi în materialele oferite pacienţilor4.
    Alfabetizarea în sănătate ar trebui să capete o importanţă mai mare şi în sistemul medical din România, unde, la fel ca peste tot în lume, pacienţii se confruntă cu dificultăţi în a înţelege informaţii medicale vitale pentru ei şi managementul bolii. Este necesar să se lucreze la toate nivelurile unei comunităţi (politici de sănătate, politici educaţionale, practici medicale) pentru a reuşi să se conştientizeze importanţa alfabetizării în sănătate.
    Însă schimbarea poate începe de la fiecare persoană care lucrează în domeniul medical şi care doreşte realmente să se asigure că pacientul a înţeles informaţiile comunicate. Prin alocarea de câteva minute pentru a adresa întrebarea „Dacă ar fi să povestiţi cuiva apropiat cum a decurs vizita medicală şi ce indicaţii aţi primit de la medic, ce le-aţi spune?“, personalul medical se poate asigura că pacientul respectiv a înţeles informaţiile primite şi este capabil să reproducă paşii ce trebuie urmaţi în managementul condiţiei sale medicale.
    Pentru începerea schimbării e suficientă aşadar o simplă întrebare. Întrebare care are însă posibilitatea de a ajuta pacienţii să obţină un control mai bun asupra condiţiilor medicale cu care se confruntă şi care are posibilitatea de a reduce pe termen lung costurile medicale asociate alfabetizării în sănătate.

Notă autor:

Referinţe

1. WHO. (2009) Background Note: Regional Preparatory Meeting on Promoting Health Literacy [Internet]. UN ECOSOC.

2. Parker R, Ratzan SC. Health Literacy: a second decade of distinction for Americans. Journal of Health Communication, 2010:15(Suppl 2)20-33.

3. HLS-EU Consortium. (2012). Final report. Executive summary (D17). The European Health Literacy Project. Mastricht University, The HLS-EU Consortium. Maastricht: The European Health Literacy Consortium.

4. D’Eath M, Barry MM, Sixsmith J. (2012) Rapid Evidence Review of Interventions for Improving Health Literacy. Stockholm: ECDC.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe