Newsflash
Ars Medici

Alergia la chinolone

de Dr. Ovidiu BERGHI - nov. 14 2012
Alergia la chinolone
   Chinolonele constituie o clasă mare de agenţi sin­tetici antimicrobieni înalt eficienţi în tratamentul multor boli infecţioase provocate de bacterii. Prin­cipalele ţinte tera­peutice sunt repre­zentate de in­fecţiile respiratorii, infecţiile gastro­intes­tinale, in­fec­ţiile de tract urinar, prostatitele, infecţiile cu trans­mitere sexuală şi meningitele bacteriene (1, 2).
   Chinolonele prezintă un nucleu comun, 4-oxo-1,4-dihidrochinoleina, acesta dând numele familiei: 4-chinolone. Prin introducerea unui atom de fluor în poziţia 6 a nucleului de bază, s-au sintetizat derivaţii 6-fluoruraţi, denu­miţi fluorochinolone.
   Clasificarea chinolonelor se face în funcţie de momentul apariţiei, în generaţia I (acid nali­dixic), generaţia II (acid oxolinic, acid pipemidic, cino­xacină, rosoxacină), generaţia III (cipro­floxacină, ofloxacină, pefloxacină, enoxacină, norfloxacină, lomefloxacină, fleroxacină) şi generaţia IV (moxifloxacină) (3).
   Antibioticele chinolonice pot provoca reacţii de hipersensibilitate imediate şi tardive (4). Reac­ţiile de hipersensibilitate la chinolone (în special reacţiile anafilactice) au devenit mai frecvente în ultima decadă, dată fiind utilizarea tot mai frecventă a acestora în practica me­dicală (5). Cele mai frec­vente reacţii descrise în literatura de specialitate sunt pruritul generalizat, erupţiile maculopapulare, urticaria, angioedemul şi anafilaxia (6, 7, 14, 15). Mai rar, pot apărea şi reacţii fixe medicamentoase (8, 13) sau necroliză epidermală toxică (9, 10). Aceste reacţii sunt, în cea mai mare parte, IgE-mediate şi pare a exista o reactivitate încrucişată în interiorul acestei clase de medicamente (7, 15).
   Diagnosticul alergiei la chinolone este realizat de medicul specialist alergolog pe baza anamnezei specifice, a analizelor de laborator şi a testelor de provocare (6, 7, 11). Anamneza specifică cuprinde un istoric detaliat al reacţiei: istoric medicamentos complet, istoric atopic, lista de medicamente con­co­mitente, cronologia reacţiilor medicamentoase; îngustarea listei candidaţilor prin focalizarea pe asocierea dintre începutul şi oprirea medicamen­tului şi instalarea reacţiei; evaluarea farmacologiei listei de candidaţi pe baza potenţialului alergenic. Evalu­area de laborator a alergiei medicamentoase constă în determinarea IgE specifice faţă de antibioticul incriminat. Reacţii IgE-mediate la chinolone au fost demonstrate prin metoda testu­lui de activare a bazofilelor la moxifloxa­cină, ciprofloxacină şi levofloxacină (11). Alte tipuri de analize utilizate în acest scop sunt imuno­analizele în fază solidă (RAST, ELISA) (16). În România, se pot determina în diferite labora­toare IgE specifice pentru ciprofloxacină şi ofloxacină.
   Medicul specialist alergolog poate utiliza, în mediu spitalicesc, pentru confirmarea naturii alergice a reacţiei, testarea cutanată prick şi intradermică (cu anumite rezerve legate de faptul că reacţii pozitive au fost descrise şi la subiecţi sănătoşi) sau testul de provocare la medicamentul însuşi, după considerarea raportului risc/beneficiu (individual pentru fiecare pacient) şi obţinerea consimţământului informat (15, 16).
   Concluzie: reacţiile anafilactice/anafilac­toide la chinolone sunt relativ rare, dar potenţial ameninţătoare de viaţă, necesitând sensibili­zarea medicilor practicieni asupra acestei situaţii.
Notă autor:

Bibliografie

1. Adriole VT. The Quinolones. Third Edition. Academic Press, 2000

2. Rusu A, Gyéresi Á, Hancu G. Complecşii metalici ai chinolonelor – noi compuşi cu potenţial terapeutic. Jurnal Medical Braşovean. 2011;(1):44-51

3. Cristea AN. Tratat de Farmacologie. Editura Medicală, Bucureşti, 2005

4. Scherer K, Bircher AJ. Hypersensitivity reactions to fluoroquinolones. Curr Allergy Asthma Rep. 2005 Jan;5(1):15-21

5. Blanca-López N, Andreu I, Torres Jaén MJ. Hypersensitivity reactions to quinolones. Curr Opin Allergy Clin Immunol. 2011 Aug; 11(4):285-91

6. Venturini Díaz M, Lobera Labairu T, del Pozo Gil MD, Blasco Sarramián A, González Mahave I. In vivo diagnostic tests in adverse reactions to quinolones. J Investig Allergol Clin Immunol. 2007;17(6):393-8

7. Lobera T, Audícana MT, Alarcón E, Longo N, Navarro B, Muñoz D. Allergy to quinolones: low cross-reactivity to levofloxacin. J Investig Allergol Clin Immunol. 2010;20(7):607-11

8. Hager JL, Mir MR, Hsu S. Fluoroquinolone-induced generalized fixed drug eruption. Dermatol Online J.
2009 Dec 15;15(12):8

9. Yoon SY, Bae YJ, Cho YS, Moon HB, Kim TB. Toxic epidermal necrolysis induced by ofloxacin. Acta Derm Venereol. 2010 Sep;90(5):550-1

10. Teo WL, Pang SM. Levofloxacin-induced toxic epidermal necrolysis treated with intravenous immunoglobulin. Ann Acad Med Singapore. 2010 Aug;39(8):660-1

11. Aranda A, Mayorga C, Ariza A, Doña I, Rosado A, Blanca-Lopez N, Andreu I, Torres MJ. In vitro evaluation of IgE-mediated hypersensitivity reactions to quinolones. Allergy. 2011 Feb;66(2):247-54

12. Kelesidis T, Fleisher J, Tsiodras S. Anaphylactoid reaction considered ciprofloxacin related: a case report and literature review. Clin Ther. 2010 Mar;32(3):515-26

13. Sawada Y, Nakamura M, Tokura Y. Generalized fixed drug eruption caused by pazufloxacin. Acta Derm Venereol. 2011 Sep;91(5):600-1

14. Contreras Z E, Zuluaga M SX, Díaz M JC, Vejarano J GL. şAllergic reaction to ciprofloxacin: a case reportţ. Rev Chilena Infectol. 2008 Dec;25(6):472-4

15. Owens RC Jr, Ambrose PG. Antimicrobial safety: focus on fluoroquinolones. Clin Infect Dis. 2005 Jul 15;
41 Suppl 2:S144-57

16. Adkinson NF, Busse WW, Bochner BS, Holgate ST, Simons FER, Lemanske RF (eds.). Middleton’s Allergy: Principles and Practice. Seventh Edition. Mosby-Elsevier, London, 2009

17. Arata J, Horio T, Soejima R, Ohara K. Photosensitivity reactions caused by lomefloxacin hydrochloride: a multicenter survey. Antimicrob Agents Chemother. 1998 Dec;42(12):3141-5

Din aceeași categorie
Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (2)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (2)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (1)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (1)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (2)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (2)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (1)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (1)

Anchiloza șoldului la copiii cu vârsta între 1 și 6 ani - Neoacetabuloplastia cefaloobturatorie vs alte intervenţii (2)

Anchiloza șoldului la copiii cu vârsta între 1 și 6 ani - Neoacetabuloplastia cefaloobturatorie vs alte intervenţii (2)

Veteranii de război, mai expuși riscului de SLA

Veteranii de război, mai expuși riscului de SLA

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe