În ultimii ani, paleta terapeutică a dermatitei atopice a fost extinsă cu terapii biologice, astfel încât, în prezent, tratamentul poate fi personalizat în funcție de nevoile pacienților, au explicat reprezentanții Societății Române de Dermatologie (SRD), în cadrul unei conferințe de presă organizată în contextul Zilei Mondiale a Dermatitei Atopice, marcată anual, în 14 septembrie.

„De anul trecut s-a înmulțit arsenalul terapeutic, avem terapii biologice, terapii cu moleculă mică. Avem mai multe opțiuni terapeutice astfel încât să putem face un tratament personalizat pentru fiecare pacient în parte. În funcție de medicament, putem trata inclusiv copii în vârstă de 6 luni cu forme severe de dermatită atopică. Se pot trata copii mai mici, se pot trata adolescenți și, bineînțeles, adulți”, a evidențiat conf. dr. Alin Codruț Nicolescu, președintele SRD.

La rândul său, prof. dr. Maria Magdalena Constantin, trezorier SRD, a subliniat că opțiunile terapeutice disponibile în prezent sunt mai precise și oferă șanse reale de control al bolii, inclusiv în situații care, în urmă cu câțiva ani, erau dificil de gestionat.

„Aceste terapii au un efect extrem de rapid în ceea ce privește pruritul și ,implicit, tulburările de somn, dincolo de felul în care arată pielea. Ele sunt, evident, eficiente și în ceea ce privește afectarea cutanată, dar faptul că într-o săptămână, două, trei, pacientul nu se mai scarpină și reușește să se odihnească este un lucru extraordinar”, a punctat trezorierul SRD.

Management complex

Pe de altă parte, președintele SRD a adăugat că managementul dermatitei atopice este unul complex, care nu se rezumă la tratarea leziunilor: „Aceste terapii nu tratează o leziune, ele nu tratează o eczema sau niște leziuni genetice, nici măcar pruritul. Sigur, pruritul se calmează, dar scopul lor este să ne ajute să controlăm inflamația și toate acele aspecte ale afecțiunii care nu sunt vizibile la exterior”.

Astfel, el a explicat că îngrijirea modernă a dermatitei atopice pornește de la refacerea barierei cutanate și utilizarea corectă a emolientelor și a tratamentelor topice, la care se pot adăuga, în funcție de severitate și profilul pacientului, fototerapia, terapiile sistemice convenționale, tratamentele biologice sau inhibitorii JAK. Totodată, președintele SRD a atras atenția că netratată, la copii, dermatita atopică poate influența creșterea acestora sau dezvoltarea osoasă: „Nu ne-am fi gândit niciodată că poate avea asemenea efecte, dar cercetarea ne-a demonstrat aceste lucruri”.

În acest context, el a arătat că anul trecut, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut bolile cutanate drept o prioritate globală de sănătate publică. Anul acesta, proiectul Planului global de acțiune pentru bolile de piele 2026–2035 se află în proces de revizuire la nivelul statelor membre ale OMS. Documentul propune direcții precum integrarea serviciilor, consolidarea forței de muncă, reducerea stigmatizării și a inechităților, includerea sănătății mintale, îmbunătățirea datelor și susținerea cercetării.