Muzeul Național al Satului aduce în generosul său spațiu prieteni și admiratori, pentru a celebra așa cum se cuvine, în spiritul tradiției strămoșești, amintirea momentului fondator și a tuturor oamenilor care și-au legat cariera, convingerile și existența, de crearea și devenirea sa până la reperul cultural național și internațional care a ajuns să fie astăzi. 

Perioada 10-18 mai este marcată, an de an, de evenimente menite să ofere bucurie dar și prilejuri de reflecție și îmbogățire a spiritului. Meșteri pricepuți, rapsozi populari și dansatori, alături de specialiști în etnologie și cultură și artiști profesioniști, sunt prezenți într-un program variat, ce reflectă multiplele fațete ale tradițiilor românești și ale vieții în satul de ieri și de azi. 

Pentru cei mai mulți, localnici dar mai ales turiști străini în vizită la București, „Târgul meșterilor populari”, ce oferă atât obiecte artizanale care pot fi dăruite acasă, cât și exemple ale gastronomiei noastre, este motivul de a poposi pe îndelete în muzeu. Vizita se prelungește și mai mult atunci când, pe lângă degustări și participări la crearea sau finisarea diferitelor produse meșteșugărești, scena Dumitra se umple de cântec și voie bună, alături de grupuri de dansatori și cântăreți care aduc în fața publicului ce e mai frumos din spiritul zonelor etnografice pe care le reprezintă.

Însă tradițiile folclorice nu înseamnă doar ceea ce se vede la suprafață, ceramica ori lucrătura în lemn, arhitectura caselor ori cusăturile specifice, și toate cele pe care le însoțesc. În spiritul unei solide activități științifice, care a fost continuată de la fondatorul Dimitrie Gusti încoace (în 2025 împlinindu-se 100 de ani de la prima sa campanie de cercetare etnografică), tradiția populară înseamnă și muncă de cercetare științifică, de repertoriere și interpretare, și de integrare a tuturor manifestărilor vieții satului în contextul mai amplu al regiunii, dar și al celorlalte comunități etnice conlocuitoare. Aceste aspecte au fost discutate în cadrul prezentărilor de carte și al meselor rotunde care au reunit specialiști în etnografie și folclor, care și-au prezentat cele mai recente publicații științifice. 

România în memoria lumii 

În spiritul temei alese pentru evenimentele din acest an, intitulată „Muzeul și Patrimoniul Mondial UNESCO”, în prima zi a seriei de manifestări aniversare a fost vernisată expoziția „România în memoria lumii. Patrimoniul mondial UNESCO”. Deschiderea a avut loc după o masă rotundă în care echipa muzeului a discutat cu specialiștii și publicul invitat despre modul în care semnificația patrimoniului și modul în care aceste a fost, este și poate fi integrat în abordări transdisciplinare și interinstituționale. 

Expoziția, care poate fi vizitată în sala Gheorghe Focșa până la 29 iunie a.c., ne poartă prin universul material și spiritual al familiei țărănești tradiționale, înfățișându-ne meșteșuguri și obiecte definitorii pentru această lume în care ne aflăm cu toții rădăcinile și esența. În panourile explicative regăsim și „Elemente din România înscrise în Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității”, începând cu anul 2005: Ritualul călușului, doina, ceramica de Horezu, colindatul în ceată bărbătească, jocul fecioresc, tehnicile de realizare a scoarțelor (România și Republica Moldova), mărțișorul, cămașa cu altiță (România și Republica Moldova), creșterea cailor lipițani și, cel mai recent, din 2024, transhumanța transcarpatică, parte a vieții pastorale tradiționale. 

Lăzi de zestre, ștergare și cămăși

Pășind în gospodăria țărănească, o întâlnim pe stăpâna casei așezată la războiul de țesut, lucrând de zor la o scoarță asemeni celor expuse în jur pe pereți. Împrejur putem vedea și alte obiecte indispensabile pentru a ajunge la realizarea frumoaselor țesături: furci din lemn sculptat cu minuțioase elemente decorative, vârtelnițe și suveici. 

Trecem mai departe prin locul unde se prepară laptele, folosind vase și instrumente tot din lemn dăltuite de către meșteri pricepuți, și ajungem în încăperea de toată ziua, și mai apoi în camera curată, menită pentru oaspeți, în care sunt etalate cusăturile și țesăturile gazdei și unde, la loc de cinste, stau crucea și icoana, căci viața familiei nu se putea desfășura decât în numele Domnului, cu rugăciuni pentru sprijin și mulțumire. Sunt prezente în expoziție și lăzi de zestre, cu pânzeturi și cusături, ștergare și cămăși, iar traseul se încheie cu un colț dedicat ceramicii, unde sunt prezentate câteva vase tipice de Horezu, cu motivele lor decorative inconfundabile. 

În centrul sălii sunt expuse icoane și cruci din lemn, pictate, așezate simbolic, în chipul unui altar, pentru a reprezenta modul în care biserica era centrul vieții satului în ansamblul său, dar și al fiecărei familii în parte. Fiecare obiect ales de echipa muzeului are în spate o poveste și elemente care îl particularizează, și care ne permit să diferențiem regiunile geografice și specificul zonelor de munte ori al celor de câmpie, prin colorit și motivele decorative predominante.

Sărbătoarea aniversară a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” se va încheia duminică, 18 mai, de Ziua Internațională a Muzeelor, cu o slujbă de mulțumire ce va avea loc la Biserica Turea din Satul Nou și cu „Târgul mierii”, care pe lângă produsele din prisacă va include și o serie de evenimente, prezentări și prelegeri dedicate apiculturii și „drumului dulce al mierii”. 

Galerie imagini (8)