Dintre medicii care rămân, o parte se reorientează către tratarea exclusivă a turiștilor, a explicat dr. Eleni Ioannidou, șefa secţiei de Boli infecţioase și Medicină internă a Spitalului General Rethymno din Creta.

Sezonul estival 2023 a dat bătăi de cap localnicilor, medicilor și turiștilor din cauza incendiilor de vegetaţie...

Trebuie să recunoaștem, sezonul estival 2023 a fost pierdut, ratat, și asta din cauza incendiilor. Ne confruntăm cu ele an de an, însă anul 2023 îl putem considera, fără să greșim, cel mai greu pentru toţi, indiferent de statut sau profesii, localnici sau turiști. Cum bine puteţi vedea, schimbările climatice au generat și generează călduri peste puterea de rezistenţă a omului. Sunt temperaturi de 45-49 de grade Celsius, temperaturi ce duc la incendii care ne distrug nu numai pe noi, ca oameni, ci și ţara. Condiţiile în care lucrăm sunt foarte greu de suportat pentru toate categoriile de oameni. Dar sunt și mai grele pentru medici din cauza creșterii morbidităţii și a mortalităţii.

Cum au resimţit oamenii de rând aceste schimbări?

Vârstnicii, este clar, nu suportă căldura deloc, chiar dacă sunt localnici și sunt obișnuiţi cu ea încă de mici. Localnici și turiști deopotrivă au fost loviţi de insolaţie, deshidratarea fiind foarte des întâlnită. Condiţiile din spitale sunt și ele dificile, cum problematică devine și munca noastră. În acest context, ţin să mulţumesc tuturor celor care au sărit în ajutorul nostru, pompieri sau medici din România, Franţa, Cehia, Bulgaria și Albania. Mai ales că au intervenit în areale greu accesibile. Le sunt recunoscătoare pentru tot ceea ce au făcut.

Salariile de început sunt foarte mici

Spuneaţi că munca vă este tot mai problematică. Putem nuanţa?

Un medic care este angajat pentru prima dată în sistemul public naţional de sănătate primește, în Grecia, ca salariu iniţial, 1.200 de euro. Este de la sine înţeles că această sumă nu-i este suficientă pentru a trăi decent. În arealele turistice, cum sunt insulele, chiriile sunt foarte mari. Este unul dintre motivele pentru care medicii demisionează din spitale și părăsesc Grecia, pentru a lucra în alte ţări. Același lucru se întâmplă și cu profesorii, dar și cu angajaţii sezonieri. Din păcate, statul elen plătește mult pentru educarea și formarea medicilor, care, odată ce își termină studiile, preferă să plece peste hotare. În ceea ce privește pacienţii străini din arealele turistice, cum este și Rethymno în Creta, medicii dezvoltă diferite relaţii cu ei. Așa că am ajuns să avem medici care trăiesc numai din turism, ei lucrează doar cu turiștii deveniţi pacienţi din diferite motive.

Cum influenţează turismul activitatea din spitalele publice?

Pentru spitalele de stat, sezonul turistic este dificil, foarte dificil, pentru că toate cazurile grele ajung în aceste unităţi spitalicești, munca angajaţilor, medici, asistente, infirmiere, brancardieri, dublându-se sau chiar triplându-se de la o zi la alta. Și asta din cauză că spitalele duc lipsă de medici. În Grecia rămân tot mai puţini medici, iar aceștia rezistă tot mai greu.

Un exemplu grăitor

Să înţeleg că există o discrepanţă între unităţile spitalicești din orașele mari și cele din insule?

Să vă dau un singur exemplu: pandemia de COVID. Politica, în zilele respective, a fost foarte ciudată. Spitalele mici, cele din provincie, au fost lăsate complet de izbeliște. Tot ajutorul Ministerului Sănătăţii elen s-a îndreptat spre centrele medicale din orașele mari, spre spitalele universitare. Noi nu am avut nici posibilitatea de a primi bolnavi, dar nici posibilitatea de a ne trimite bolnavii noștri infectaţi cu SARS-CoV-2 spre alte spitale pentru terapie intensivă. Spitalele mici au fost nevoite să-și gestioneze singure situaţia.

Mai săraci ca la începutul pandemiei

Cum v-aţi descurcat în acea perioadă?

Situaţia era nouă pentru toată lumea, nu numai la noi. În Grecia a fost mai greu din cauza lipsei de medici, care continuă să plece să profeseze în alte ţări. În ultimii ani, putem vorbi de un număr de peste 24.000 de medici care activează în ţara noastră. Ne temeam pentru sănătatea noastră, a bolnavilor, a familiilor noastre, nu știam ce aduce ziua de mâine. S-a stat mai mult în spitale decât acasă. Mai este ceva, niciun spital particular nu s-a implicat în a-i ajuta pe cei infectaţi. Aceste spitale au rămas cu paturile goale, greutatea căzând pe spitalele de stat. Spitalele particulare refuzau pacienţii cu COVID-19 pe bandă rulantă. Formele noi de acum sunt mai ușor de gestionat.

Care este situaţia în prezent? 

Se tinde spre închiderea clinicilor foste suport COVID. Mai sunt cazuri, cum sunt și în alte ţări. O mare greșeală, la noi, cel puţin, a fost și este că nu s-a făcut nimic pentru a ridica nivelul spitalelor. Acum suntem mai săraci decât am fost înainte. Se merge pe ideea închiderii spitalelor mici, din provincie. Rămân cele universitare, pacienţii fiind orientaţi mai mult spre spitalele private. Avem pacienţi cu imunitate tot mai scăzută, mai ales cei cu multiple comorbidităţi. Dar avem și pacienţi cu probleme cronice, care acum se îmbolnăvesc foarte ușor, ceea ce nu se întâmpla înainte. Ne confruntăm cu patologii diferite, ca orice spital, la care trebuie să adăugăm și infecţiile intraspitalicești.

Lucrări de artă

Pasionată de artă din copilărie, în timpul liber, dr. Eleni Ioannidou creează mozaicuri din medicamente expirate (foto mai jos). 

Temele abordate în lucrările sale vizează donarea de sânge, de organe, purtarea măștii, vaccinarea, persoanele cu boala Alzheimer, mitologia, teme antirăzboi, antirasism, depresia, singurătatea, restabilirea relaţiilor interumane. Până în prezent, a avut expoziţii în marile orașe ale Greciei, dar și la Cluj-Napoca. Mai multe detalii despre lucrările sale găsiți aici.