Totodată, bolile cardiovasculare determină cele mai multe decese din țara noastră (57%).

Hipertensiunea arterială, supranumită „ucigașul tăcut”, se instalează de cele mai multe ori fără simptome, evoluează în tăcere și duce la urmări severe: insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic, insuficiența renală, etc. 

Marcând Ziua Internațională de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale (la 17 mai), în cadrul campaniei de informare „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!” derulată de Societatea Română de Cardiologie, medicii cardiologi atrag atenția asupra unor convingeri greșite care zădărnicesc eforturile de reducere a mortalității și invalidității prin boli cardiovasculare în țara noastră.

Cu această ocazie, în această seară clădirea Arcului de Triumf din București va fi iluminată în roșu, potrivit unui comunicat de presă transmis redacției.

Ce arată studiile recente despre atitudinea românilor față de TA

„Deși, practic, toți românii au auzit de hipertensiune, vedem printr-un studiu recent că un procent semnificativ ignoră și nu respectă aspecte esențiale pentru menținerea sub control a valorilor tensionale: măsurarea periodică a tensiunii arteriale chiar și în absența unor semne sau simptome, urmarea întocmai a tratamentului prescris.” atrage atenția profesorul universitar Bogdan Alexandru Popescu, președintele Societății Române de Cardiologie (SRC). 

Astfel, spune președintele SRC, sunt adesea zădărnicite eforturile de prevenire a urmărilor cardiovasculare fatale sau invalidante ale hipertensiunii arteriale. 

Acesta afirmă că analiza SEPHAR III din 2016 arăta că doar o treime dintre români aveau valorile tensionale optim controlate:

„Doar o parte din pacienții hipertensivi urmează tratament, aproximativ 70-75%. Dintre cei care urmează tratament doar un procent mic este corect controlat, adică tratamentul își atinge ținta iar valorile tensiunii sunt în limitele dorite”, a subliniat prof. univ. Bogdan-Alexandru Popescu.

Analiză cantitativă realizată în 2021

În cadrul unei analize cantitative din 2021 vizând atitudinea față de hipertensiunea arterială (1), 31% dintre românii între 56 și 70 de ani consideră că medicația antihipertensivă poate fi oprită odată ce valorile tensionale revin la normal, iar 15% consideră că hipertensiunea este o boală cu care poți trăi chiar dacă nu o tratezi.

Un procentaj mai mic decât în 2019 (78% versus 83%) cunoaște faptul că în cazul hipertensiunii, tratamentul medicamentos se urmează toată viața. 

La fel de îngrijorător este și faptul că dintre intervievați niciunul nu a mai ales faptul că hipertensiunea arterială poate să nu prezinte simptome.

„Obiectivul medicației antihipertensive este să aducă la un nivel țintă «normal» tensiunea arterială. În caz contrar inima, vasele de sânge și celelalte organe suferă, iar în timp efectele sunt ireversibile. Faptul că tratamentul antihipertensiv și-a atins obiectivul, deci valorile tensionale sunt sub control, este un lucru foarte bun si nicidecum un motiv ca medicația să fie întreruptă. Efectul unei întreruperi bruște poate fi chiar periculos, acesta fiind momentul când se pot produc cele mai multe evenimente cerebrale hemoragice,” avertizează prof. univ. Bogdan Alexandru Popescu.

Câți români suferă de hipertensiune arterială

În fiecare an, 30.000 de români mor din cauza urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale. Aproape jumătate (45%) dintre românii adulți au hipertensiune arterială. O proporție semnificativă, peste 20%, nu știu că au valori tensionale crescute, nu se tratează și pot deja să aibă complicații ale acesteia.

La vârste tinere, între 18 și 24 de ani aproximativ una din șapte persoane suferă de hipertensiune arterială, pentru ca la vârste între 25 și 34 de ani să avem de-a face cu o persoană din 5 afectate, la vârste între 35 și 44 de ani sunt deja 1 din 3 persoane afectate, iar între 45 și 54 de ani practic jumătate din populație suferă de hipertensiune arterială (2).

Acestea sunt cifre îngrijorătoare care demonstrează ca hipertensiunea arterială este o problemă majoră de sănătate publică în România, se arată în același comunicat de presă.

Puterea comunicării medic-pacient

Prin campania de informare asupra hipertensiunii arteriale „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!”, Societatea Română de Cardiologie vine în întâmpinarea nevoii de informare a românilor.

În continuare, în 2021, publicul dorește să cunoască în principal cum să își controleze hipertensiunea arterială (56% din eșantionul intervievat (3)), care sunt cauzele (50%) și simptomele afecțiunii (45%). 

„Credem în puterea comunicării medic-pacient pentru formarea unor comunități mai bine informate și, astfel, mai sănătoase. Este conceptul pe care se bazează și campania de informare asupra hipertensiunii arteriale derulată de către Societatea Română de Cardiologie din 2019. Eforturile noastre merg spre a duce mesajele de prevenție cât mai aproape de public, într-o manieră atractivă și convingătoare. Din 2020 îl avem alături, pentru a întări mesajele medicilor cardiologi, pe domnul Mircea Lucescu.”, a declarat șef de lucrări dr. Ana-Maria Vintilă, președintele Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială din cadrul Societății Române de Cardiologie (SRC). 

Ea a mai spus că anul acesta SRC colaborează în cadrul campaniei cu încă cinci personalități îndrăgite de public: Adrian Despot, Virgil Ianțu, Vizante, Ana Radu, Radu Gabriel.

„Măsoară-ți tensiunea arterială și sfătuiește-i și pe cei dragi să facă la fel. Ține legătura cu medicul tău și respectă întocmai ce ți-a recomandat. De ce? Pentru că așa spun eu!” reamintește, în spiritul campaniei de informare, șef de lucrări dr. Ana-Maria Vintilă, cadrul (SRC).