Rezultatele unui studiu recent, realizat la solicitarea Organizației de Serializare a Medicamentelor din România (OSMR), în colaborare cu Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), arată că 10% dintre respondenți ar consuma cu bunăștiință medicamente contrafăcute.

Proporția, deși nu este mare, este îngrijorătoare, deoarece, în lipsa unor acțiuni, în timp ea poate să crească, a subliniat farm. dr. Răzvan Prisada, președintele ANDMR: „Este nevoie să acționăm la nivel de educație, de comunicare. (...) Trebuie să ne ducem și spre canalele care nu ne sunt atât de confortabile. (...) Există în continuare canalul farmaciilor, și implicarea farmaciștilor într-un mod corect și organizat poate să ajute foarte mult. Dar există și canalele de social media mai noi, pe care și noi trebuie să le utilizăm pentru o comunicare eficientă”.

Declarațiile au fost făcute la cea de-a șasea ediție a conferinței „Siguranța pacientului, prin siguranța medicamentelor”, în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele studiului.

În același timp, cercetarea a mai arătat că aproximativ 7% din populație consideră că medicamentele falsificate au mai puține efecte secundare, în timp ce 12% cred că au efecte chiar mai bune decât medicamentele originale.

Populația trebuie să știe la ce se expune

Unul dintre riscurile la care populația se expune atunci când își procură medicamente din surse nesigure este ca, în loc de substanță activă, acestea să conțină ser fiziologic sau alte substanțe fără legătură, a atras atenția farm. dr. Răzvan Prisada.

Un alt risc – și mai mare – este ca acele medicamente să fie de fapt reetichetări ale unor alte substanțe active. Astfel, pacientul care își administrează fără să știe un medicament care nu îi era indicat, poate avea reacții adverse severe.

„Riscurile de acest tip trebuie aduse la cunoștința oamenilor. La nivelul UE, de exemplu, în 2023 a existat o campanie [ care s-a desfășurat] pe jumătate de an, sprijinită de Europol, și care a dus la confiscarea unor cantități de medicamente având o valoare de aproximativ 60 de milioane de euro din comerțul online, un comerț neautorizat”, a punctat farm. dr. Răzvan Prisada.

Factori care pot favorizarea achiziționarea produselor falsificate

Președintele ANDMR a arătat că unul dintre motivele pentru care oamenii ar putea fi tentați să achiziționeze și să consume medicamente contrafăcute este lipsa temporară de pe piață a produselor terapeutice de care au nevoie.

Potrivit studiului, printre principalii factori care pot accentua predispoziția spre consum de medicamente falsificate se numără accesul redus la resurse medicale, credulitatea și permeabilitatea la informare de proastă calitate, lipsa de alfabetizare medicală, educație redusă, expunere la vânzări de suplimente alimentare.

În opinia ministrului Sănătății, motivele pentru care populația s-ar putea îndrepta spre aceste produse sunt mai mult de natură economică: „«Cumpărăm niște medicamente ieftine care au același efecte», probabil aceste este gândul multora atunci când cumpără mai ales de pe internet medicamente care nu sunt supuse unui control ca să vedem dacă sunt sau nu falsificate. (...) Lucrul acesta are un impact foarte serios asupra sănătății publice în general, și nu în ultimul rând asupra industriei.

Încredere crescută în farmacii

Atunci când vine vorba despre încrederea în produsele cumpărate fizic, din farmacii, 72% dintre respondenți au spus că au încredere că farmaciile autorizate furnizează medicamente autentice. Cu toate acestea,  28% consideră că inclusiv în astfel de locuri pot apărea produse falsificate.

Situația diferă însă când sunt aduse în discuție farmaciile și site-urile online. Aproximativ 57% dintre participanții la cercetare se așteaptă să găsească frecvent medicamente falsificate în farmacii online, 70% pe alte site-uri online sau la vânzători ambulanți (74%).

Pe de altă parte însă, doar puțin peste jumătate dintre respondenți pot identifica corect măcar patru din șase caracteristici ale medicamentelor falsificate. Studiul se bazează pe rezultatele unui sondaj reprezentativ la nivel național, realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.200 de respondenți, cu o marjă de eroare de maxim ±2,83%.

În prezent, nu există niciun semnal privind prezența medicamentelor falsificate pe circuitul legal, autorizat și controlat: producător, distribuitor autorizat, farmacie autorizată. Anul trecut, proporția alertelor înregistrate în Sistemul Național de Verificare a Medicamentelor din România (SNVMR) a fost, lunar, în jurul valorii de 0,02%, sub nivelul țintă paneuropean de 0,05 %. SNVMR a devenit funcțional în anul 2019. Prin intermediul său sunt verificate zilnic, în medie,  trei milioane de pachete de medicamente.