Newsflash
Știri

Modificări imagistice asociate comportamentului antisocial

de Dr. Alexandra GUȚĂ - iul. 10 2020
Modificări imagistice asociate comportamentului antisocial

Comportamentul antisocial poate apărea încă din adolescenţă, ca un proces normal al pubertăţii prin care poate fi obţinută independenţa. La vârsta adultă, acest tip de comportament se poate asocia cu scăderea funcţiei executive și a memoriei.

Persoanele care prezintă un comportament antisocial constant pe parcursul vieţii au o suprafaţă mai mică a lobului frontal și a lobului temporal, zone ale creierului asociate cu funcţiile executive (planificare, concentrarea atenţiei etc.), echilibrul emoţional și motivaţia. La persoanele care dezvoltă comportament antisocial se observă o grosime mai redusă a cortexului, spre deosebire de cele care nu dezvoltă comportament antisocial.

Un studiu longitudinal* desfășurat în Dunedin, Noua Zeelandă, a evaluat prin rezonanţă magnetică nucleară imaginile creierului persoanelor luate în evidenţă de la naștere. Au fost înrolaţi 1.037 indivizi, născuţi între 1 aprilie 1972 și 31 martie 1973. La vârsta de 45 de ani, 672 de persoane au fost evaluate prin IRM. Dintre acestea, 80 de persoane au fost incluse în grupul celor care au avut comportament antisocial pe tot parcursul vieţii, iar 151 de subiecţi au avut comportament antisocial doar în perioada adolescenţei. Nu au avut comportament antisocial 441 de persoane.

Cazuri frecvente de depresie și anxietate

Pe lângă modificările imagistice, s-a observat că persoanele din cele două grupuri care au prezentat comportament antisocial au fost indivizi care au trăit în medii cu un nivel socio-economic mai scăzut, au avut rezultate mai slabe la testele cognitive și au avut o incidenţă mai mare a distresului.

În ceea ce privește consecinţele pe termen lung ale comportamentului antisocial, la evaluarea care a avut loc când participanţii au împlinit 45 de ani, s-a observat o frecvenţă mai crescută a depresiei la persoanele care au avut un comportament antisocial pe tot parcursul vieţii și o frecvenţă mai mare a anxietăţii la indivizii care au avut comportament antisocial doar în adolescenţă.


Notă autor:

*Christina O Carlisi, Prof Terrie E Moffitt, Annchen R Knodt et al. Associations between life-course-persistent antisocial behaviour and brain structure in a population-representative longitudinal birth cohort. The Lancet Psychiatry: 2020 vol 7(3): 245-253

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe