Pe 25 septembrie a fost marcată Ziua Mondială a Plămânului. Cu acest prilej, medicul pneumolog Beatrice Mahler a transmis un mesaj și a prezentat câteva informații despre poluare.
În opinia sa, ziua de 25 septembrie (Ziua Plămânului) ar fi un moment oportun să ne punem o întrebare simplă, dar cu un răspuns complex: „Noi ce aer respirăm?”.
„Poluarea nu înseamnă doar un miros neplăcut sau o atmosferă apăsătoare. Ea induce mecanisme biologice complexe care potențează și amplifică riscul unor afecțiuni grave: pulmonare, cardiovasculare, neuroendocrine”, a punctat dr. Beatrice Mahler.
Ea a atras atenția în mesajul său publicat pe o rețea de socializare că „în multe zone din Capitală, particulele PM2.5, PM10 și diverse substanțe chimice depășesc frecvent pragurile maxime admise de legislația europeană”.
Printre acești poluanți, un factor extrem de nociv este hidrogenul sulfurat (H₂S), afirmă medicul citat. Expunerea frecventă sau cronică la H₂S, chiar și la concentrații scăzute sau moderate, are un impact dublu asupra populației, atât fiziologic, cât și psihologic, explică dr. Beatrice Mahler:
La nivel respirator: H₂S, respectiv hidrogenul sulfurat, este un gaz puternic iritant pentru căile și mucoasa respiratorie. Expunerea repetată provoacă lăcrimare, senzație de arsură, iritații ale gâtului, tuse seacă și apăsare toracică. Pentru persoanele cu astm, bronșită cronică sau alte afecțiuni pulmonare preexistente, gazul poate declanșa pusee acute de boală prin accentuarea inflamației.
Efecte sistemice generale: Reacțiile organismului depășesc sfera pulmonară. Durerile de cap, stările de greață, amețeala, oboseala nejustificată și lipsa poftei de mâncare sunt răspunsuri frecvente la expunerea la mirosuri sulfurate persistente.
Impact psihologic și stres cronic: H₂S, adică hidrogenul sulfurat, are un prag olfactiv extrem de scăzut, putând fi detectat de la valori de doar 1–5 µg/m³. Populația expusă constant la mirosul caracteristic de „ouă stricate” are afectată calității vieții. Prezența lui continuă, mai ales în timpul nopții, împiedică odihna, provoacă tulburări de somn, anxietate, iritabilitate și un stres cronic secundar care ajunge să suprasolicite sistemul cardiovascular.
Tot doctorița Beatrice Mahler atrage atenția asupra măsurilor care pot fi luate.
„Ce putem schimba la nivel individual și ce măsuri ferme trebuie luate la nivel de comunitate? Până la aplicarea soluțiilor este nevoie de informare corectă și de implicare reală din partea tuturor, dar mai ales a autorităților responsabile să ne protejeze sănătatea.”
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
