A 35-a reuniune a chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeşu“ şi a şaptea
conferinţă internaţională de chirurgie s-au desfăşurat, recent, la Piatra Neamţ,
în organizarea Asociaţiei Chirurgilor din Moldova şi a Clinicii I chirurgicale
din cadrul UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi. Tematica ştiinţifică a vizat traumatismele,
iatrogenia, chirurgia laparoscopică, dar şi alte subiecte interesante, fiind,
de asemenea, inclusă o sesiune pentru studenţi.
Dintre comunicările care au dezbătut aspecte experimentale în
traumatisme, sunt de reţinut cele care au urmărit aspectele evolutive şi
morfofiziologice ale hemoperitoneului experimental, iar aspectele clinice au
fost studiate pe un lot de 213 hematoame retroperitoneale posttraumatice. Pregătirea
în chirurgia de traumă a fost particularizată în indicaţiile toracotomiei de
urgenţă în leziunile toracice. În tratamentul în spital al traumatismelor
hepatice de gradul I s-a insistat pe rezultatele tratamentului non-operator,
care, bine indicat şi corect supravegheat, se însoţeşte de rezultate pozitive.
Dintre celelalte traumatisme, o atenţie deosebită a fost acordată
politraumatismelor cu componenţă neurochirurgicală şi mai ales necesităţii
diagnosticului precoce al traumatismelor abdominale la politraumatizaţii
craniocerebral, care, în marea majoritate a cazurilor, sunt inconştienţi,
hipotensivi şi în şoc. În politraumatismele grave produse prin accidente de
circulaţie, leziunile abdominale se pot însoţi de absenţa semnelor clinice, cum
este dispariţia contracturii peretelui abdominal la politraumatizaţii şocaţi şi
inconştienţi, sau pot apărea semne falsificate, cum este contractura peretelui
abdominal anterior în fracturile coastelor inferioare. În tramatismele
membrelor pelviene, s-a insistat pe rolul pozitiv al chirurgiei plastice în
rezolvarea acestora.
La sesiunea de iatrogenie, cele 13 lucrări au analizat complicaţiile ce
pot apărea în tratamentul bolilor chirurgicale şi oncologice. S-a insistat şi
pe tromboembolismul postoperator, frecvent soldat cu decesul pacienţilor, pe
efectele infecţiilor postoperatorii ale părţilor moi, pe complicaţiile ce apar
ca urmare a utilizării materialelor aloplastice sau după ablaţia endovenoasă
laser a venelor varicoase. Cele mai multe prezentări au analizat complicaţiile
precoce şi tardive în chirurgia colorectală de urgenţă şi mai ales aspectele
legate de fistulele anastomotice colorectale sau decesele secundare
hemicolectomiei. Nu au fost omise nici eventraţiile secundare chirurgiei
laparoscopice. Un alt aspect abordat a vizat efectele adverse tardive după
radioterapia cancerului de col uterin.
Cele două sesiuni rezervate chirurgiei laparoscopice au dezbătut indicaţiile
acestui tip de chirurgie, din ce în ce mai frecvent folosit, atât la obezi, cât
şi în subspecialităţile chirurgicale ce abordează colecistul, ficatul, splina, stomacul,
apendicele, colonul, herniile peretelui abdominal, insistând pe avantajele
acestui tip de chirurgie şi pe securitatea pe care o oferă acest tip de
abordare a afecţiunilor chirurgicale. Nu au fost omise nici avantajele
celioscopiei în chirurgia endocrină sau ale histerectomiei laparoscopice.
Comunicările au evidenţiat deopotrivă şi dezavantajele abordării laparoscopice.
În sesiunile „varia“ au fost abordate alte numeroase aspecte ale educaţiei
chirurgicale sau aspecte ale istoriei unor afecţiuni chirurgicale. S-a insistat
pe avantajele unor artificii de tehnică a diferitelor procedee chirurgicale şi
s-a discutat despre rezultatele chirurgiei. Rezultate superioare, de pildă, au
fost obţinute în eventraţiile postoperatorii abdominale sau cu altă localizare,
prin folosirea dispozitivelor protetice. În reconstrucţia sânului
postmastectomie, s-a prezentat folosirea lamboului musculo-cutan din latissimus
dorsi. În chirurgia esofagului au fost arătate avantajele stentului esofagian
faţă de gastrostomie sau jejunostomie. Afecţiunile stomacului au fost dezbătute
în lucrările referitoare la diverticulul gastric, la asocierea cancerului
gastric cu alte afecţiuni, dar şi la statusul nutriţional la pacienţii cu
cancer gastric. Apendicita acută pe apendice situat ectopic sau problemele
malignităţii mucocelului apendicular au fost evidenţiate în unele lucrări.
Evoluţia particulară a enteritei necrozante a făcut obiectul unor comunicări,
iar tumorile stromale au fost abordate clinic şi terapeutic. Comunicările referitoare
la colon au discutat despre boala neoplazică şi despre eficacitatea adezivului
tisular în securizarea anastomozei colonice. Variantele moderne ale
tratamentului chirurgical al hemoroizilor au fost analizate în alte lucrări.
Gravitatea pancreatitei acute, factorii de risc ai severităţii acestei boli,
morbiditatea şi mortalitatea au fost prezentate în lucrări provenite din
clinici chirurgicale de urgenţă cu mare experienţă în domeniu. Dintre procesele
septice, au reţinut atenţia abcesele retroperitoneale.
În
sesiunea rezervată studenţilor, prezentările au vizat cazuri rare, cum ar fi
vezicula biliară de porţelan, localizarea atipică a chistului hidatic,
leiomiomul de venă cavă inferioară, leziunile gastrice hemoragice cu evoluţie
particulară sau gastrectomia paliativă în cancerul gastric aflat în stadiul
final.
