În acest context, dr. Mariana Mărdărescu (foto), șef secţie la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balș”, a arătat că Strategia naţională HIV/SIDA pentru perioada 2022-2030 este un instrument excelent de politici de sănătate. Ea a răspuns și la alte întrebări privind infecţia cu HIV.

Care este, în opinia dv., noutatea apărută în medicină sau farmacologie, care a schimbat cel mai mult tratamentul din sfera HIV/SIDA?

Accesul universal la tratamentul antiretroviral, indiferent de stadializarea infecţiei HIV, și modalitatea de administrare sub forma unui comprimat pe zi, care a crescut aderenţa la aproape 100%. 

562 de cazuri noi de HIV au fost diagnosticate în România, până la 30 septembrie. Numărul total al infecţiilor era 18.560, până la 30 septembrie.

Ce pericole le pândesc în prezent, în România, pe persoanele infectate cu HIV?

Noţiunea de pericole a dispărut de ani buni în România, începând cu anul 2001, când a fost declarat accesul universal, nediscriminatoriu la îngrijiri și tratament specific antiretroviral. Eventualele pericole sunt legate de stigmatizare în viaţa de fiecare zi, dar și în sistemul de sănătate. 

De câte cazuri de HIV/SIDA vă ocupaţi, în medie, pe lună și pe an?

Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balș” (INBIMB) asigură supravegherea și tratamentul a peste 4.000 de pacienţi pe lună, din București și judeţele arondate.

Document mult așteptat

Ce ne puteţi spune despre Strategia naţională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030?

Este o strategie modernă și ambiţioasă, mult așteptată de profesioniștii din reţeaua de îngrijiri HIV și de persoanele care trăiesc cu HIV, la fel ca și de întreaga societate. Documentul este un excelent instrument de politici pentru sănătate, care urmărește îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care trăiesc cu HIV, folosirea celor mai eficiente forme de prevenţie (cu prioritate pentru comunităţile vulnerabile, cu grad înalt de risc de infectare), atingerea ţintelor UNAIDS pentru eliminarea stigmei legate de HIV, testare-tratament-supresie virală (95%-95%-95%) – toate în vederea stopării noilor infectări cu HIV și a eradicării acesteia până în anul 2030. Este un document concret și complet, elaborat de Ministerul Sănătăţii prin consultarea tuturor actorilor relevanţi din domeniu. 

Care ar fi unul dintre cele mai grave cazuri pe care l-aţi întâlnit de când lucraţi în cadrul spitalului și cum a decurs acesta? 

Majoritatea cazurilor care au fost gestionate la începutul anilor 1990 în Pavilionul de Imunodeficienţă Copii au fost cazuri extrem de grave, care au necesitat zile, chiar săptămâni de îngrijiri medicale. Mai mult de jumătate dintre acești pacienţi se află astăzi în viaţă, alături de propriile familii. Punctul forte îl constituie iniţierea tratamentului antiretroviral începând cu anul 2001, respectiv acces universal la tratament și îngrijiri indiferent de statutul imunologic și virologic al persoanelor afectate de HIV/SIDA.

Interdisciplinaritatea este necesară 

Cum ar trebui să conlucreze medicii din celelalte specialităţi pentru ca numărul îmbolnăvirilor cu HIV/SIDA să scadă?

Este extrem de important ca medicii din toate specialităţile să colaboreze pentru îngrijirea integrată a pacientului cu HIV. Progresele medicale din domeniu fac ca această afecţiune, atunci când este depistată și tratată la timp, să poată fi controlată. Persoanele care trăiesc cu HIV pot avea o speranţă de viaţă similară populaţiei generale. 

Ce alte măsuri ar fi necesare?

Sistemul medical trebuie să fie pregătit pentru o abordare multidisciplinară a îngrijirii pacientului seropozitiv, pentru că, pe măsură ce acesta avansează în vârstă, este expus riscului de a dezvolta, alături de probleme psihoemoţionale, și alte comorbidităţi, precum bolile cardiovasculare, osteoporoza sau neoplaziile. Speranţa de viaţă și o bună aderenţă la tratament (pentru atingerea supresiei virale și stoparea noilor infectări) sunt condiţionate și de starea de sănătate generală a pacientului, dar și de modul în care îi sunt îngrijite comorbidităţile dezvoltate. Studiul privind calitatea vieţii a 1.050 de persoane cu HIV din România, realizat de INBIMB în colaborare cu HIV Outcomes Romania, relevă necesitatea iminentă ca aceste persoane să aibă acces neîngrădit la îngrijiri medicale în alte specialităţi decât HIV. 

Câte persoane diagnosticate cu HIV/SIDA sunt înregistrate în prezent la nivel naţional?

La data de 30 septembrie 2024, Registrul Naţional HIV număra 28.527 total cumulativ HIV (persoane în viaţă și persoane decedate) în perioada 1985-30 septembrie 2024.