În perioada 1–7 august a.c., la iniţiativa World
Alliance for Breastfeeding Action, pentru al douăzecilea an consecutiv, a
fost marcată Săptămâna mondială a alăptării. Tema de anul acesta – „Înţelegând
trecutul, planificăm viitorul“ – s-a concentrat pe analiza progreselor şi a
piedicilor survenite în implementarea strategiei globale privind alimentaţia
sugarului şi a copilului mic, adoptate de Adunarea Mondială a Sănătăţii şi
Consiliul Executiv al UNICEF în 2002. Aceasta protejează, promovează şi susţine
alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă, continuarea alăptării până
la doi ani sau peste, cu o alimentaţie complementară adecvată. Alăptarea
exclusivă înseamnă alăptarea la cerere, nu la ore fixe, fără administrarea
altor alimente sau lichide, apoi completarea alăptării (nu înlocuirea meselor
de supt) cu o cantitate mică de alimente preparate în casă. Între şase luni şi
un an, nevoile energetice ale copilului sunt acoperite în proporţie de 50–75%
de laptele de mamă. Pentru a răspunde necesităţilor în creştere ale copiilor,
de la vârsta de şase luni ar trebui introduse alimente complementare, special
pregătite sau modificate de la mesele familiei. OMS arată că: alăptarea nu ar
trebui să fie scăzută atunci când se introduc alimentele complementare;
administrarea alimentelor complementare ar trebui făcută cu o linguriţă sau cană,
nu în biberon; alimentele trebuie să fie curate, sigure şi disponibile la nivel
local.
Strategia se bazează pe iniţiativele anterioare
– în special Declaraţia Innocenti şi
Iniţiativa „Spital prieten al copilului“ – şi se adresează nevoilor tuturor
copiilor, inclusiv celor care trăiesc în condiţii dificile, cum ar fi cei din
mame cu HIV, sugari cu greutate mică la naştere şi copii mici în situaţii de
urgenţă. Strategia este cadrul de ghidare prin care OMS prioritizează
cercetarea şi activitatea de dezvoltare în domeniul alimentaţiei sugarilor şi a
copiilor mici, oferind totodată asistenţă tehnică ţărilor, pentru a facilita
punerea în aplicare.
La a 65-a Adunare Mondială a Sănătăţii, din
luna mai a acestui an, statele membre OMS au consolidat strategia globală prin
aprobarea unui plan de punere în aplicare cuprinzător privind alimentaţia
mamelor şi copiilor, ce stabileşte şase obiective, unul fiind ca, până în 2025,
minimum 50% din copiii cu vârsta sub şase luni să fie alăptaţi exclusiv. În
prezent, rata globală a alăptării exclusive este de 37%. 26 de ţări au
îndeplinit deja obiectivul, demonstrând că, prin eforturi concentrate, este
posibil ca acesta să fie realizat şi chiar depăşit. Accentul este pus pe alăptarea
precoce (începând din prima oră după naştere) şi exclusivă, pentru beneficiile
sale substanţiale în reducerea mortalităţii şi morbidităţii copiilor. Malnutriţia
este responsabilă, direct sau indirect, pentru aproximativ o treime din
decesele în rândul copiilor sub cinci ani. Peste două treimi din acestea sunt
de multe ori asociate cu practicile de alimentaţie necorespunzătoare în timpul
primului an de viaţă. Laptele matern asigură copiilor substanţele nutritive de
care au nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă. Este uşor disponibil şi
accesibil, sigur şi conţine anticorpi care ajută la protecţia faţă de bolile
comune ale copilăriei, cum ar fi diareea şi pneumonia, cele două cauze
principale ale mortalităţii infantile la nivel mondial. De asemenea, alăptarea
aduce beneficii mamelor. Reduce riscurile de cancer mamar şi ovarian mai târziu
în viaţă, ajută femeile să revină mai repede la greutatea de dinainte de sarcină
şi scade rata de obezitate. Dincolo de beneficiile imediate pentru copii, alăptarea
contribuie, pe termen lung, la o viaţă sănătoasă. Adulţii care în copilărie au
fost alăptaţi la sân au adesea tensiunea arterială şi colesterolul seric scăzute,
rate mai mici de obezitate şi diabet de tip 2, precum şi performanţe mai bune
la testele de inteligenţă faţă de cei nealăptaţi.
Formulele de lapte pentru sugari nu conţin
anticorpi, prezenţi însă în laptele matern. Există unele riscuri în prepararea
laptelui, ce decurg din utilizarea de apă nesigură şi echipamentul nesterilizat
sau prezenţa potenţială a unor bacterii în formula de lapte praf. Dacă este
folosită o formulă de lapte dar ea devine apoi indisponibilă, întoarcerea la alăptare
nu mai poate fi o opţiune din cauza diminuării producţiei de lapte matern. OMS
recomandă ca mamele infectate cu HIV care alăptează să primească medicaţie
antiretrovirală şi să urmeze ghidul OMS pentru alăptare şi alimentaţie
complementară.
În 1981, a fost adoptat Codul internaţional
de reglementare a comercializării substituenţilor de lapte matern. Acesta
solicită: toate etichetele de formule de lapte să informeze şi să indice
beneficiile alăptării, precum şi riscurile pentru sănătate ale substituenţilor;
interzicerea promovării substituenţilor de lapte matern şi a oferirii de mostre
gratuite femeilor gravide, mamelor sau familiilor lor, precum şi a distribuţiei
gratuite sau subvenţionate pentru lucrătorii în sănătate. În România, din
decembrie 2011, proiectul de lege privind marketingul substituenţilor de lapte
matern se află pe masa comisiilor de fond din Camera Deputaţilor şi se speră
ca, până la sfârşitul acestui an, să intre în dezbatere parlamentară. În
prezent, se lucrează la elaborarea normelor metodologice ale legii.
Sprijinul mamelor este esenţial. Alăptarea
trebuie să fie învăţată şi multe femei se confruntă cu dificultăţi la început.
Durerea şi teama că nu există suficient lapte pentru a hrăni copilul sunt
frecvente. Facilităţile de sănătate care sprijină alăptarea – pregătirea de
consilieri în alăptare pentru noile mame – încurajează rate mai mari ale
practicii. Pentru a oferi acest sprijin şi a îmbunătăţi îngrijirea mamelor şi
nou-născuţilor, în prezent există mai mult de 20.000 de facilităţi „prietene
ale copilului“ în 152 de ţări, datorită unei iniţiative OMS–UNICEF. În ţara
noastră, există 32 de astfel de spitale, din care cinci private. Multe mame
care se întorc să lucreze abandonează alăptarea parţial sau complet, deoarece
nu au timp suficient sau un loc pentru a alăpta, mulge şi păstra laptele.
Mamele au nevoie de un loc sigur, curat şi privat, la sau în apropierea locului
de muncă, pentru a continua alăptarea.
Cu prilejul Săptămânii mondiale a alăptării, în întreaga ţară au avut loc acţiuni
specifice. În Capitală, Asociaţia ProMama a lansat proiectul „Promovarea,
protejarea şi susţinerea alăptării“, o campanie activă de conştientizare a ceea
ce înseamnă alăptarea şi riscurile nealăptării. Din proiect face parte şi
lansarea unui DVD – „Alăptarea, miracolul naturii pentru mamă şi pruncul său“,
cu informaţii teoretice şi sfaturi practice de la consultanţi în lactaţie, alături
de filme demonstrative. La conferinţa de presă pe această temă au participat
dnele Sorana Mureşan, preşedinta Asociaţiei ProMama – Institut şi Centru de Alăptare,
dr. Marta Mureşan, medic pediatru, coordonatorul pentru România al examenului
internaţional pentru consultanţii în lactaţie, dr. Anemona Munteanu, consultant
nutriţie UNICEF ş.a. În Parcul Tăbăcăriei din Constanţa, BB Center, centru de
pregătire pentru naştere şi alăptare, a marcat Săptămâna mondială a alăptării oferind gravidelor şi proaspetelor
mame informaţii şi consiliere privind alăptarea şi puericultura; la 9 august
a.c., acelaşi centru a susţinut prezentarea cu tema: „Alăptarea, hrană sau
dragoste“.