Catalogată drept o mega-giga-tera-penta bornă în parcursul creator al artistului, expoziţia „Cei 70 de ani de acasă” prezintă personaje politice și nu numai, realizând o radiografie a societăţii românești și internaţionale de ieri și de azi. Avem, de asemenea, ocazia de a ne întâlni cu conceptul audio-vizual „phono-caricatura”, cu 
originea în muzica anilor ,60, ,70. Caz în care ne reîntâlnim cu The Beatles, Led Zeppelin, Deep Purple, Jimi Hendrix, Pink Floyd.

Expoziţia propune, totodată, o antologie de poezie tare ca piatra din care nu lipsesc Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Marin Sorescu sau Eta Boeriu.  Vorbim despre panorama politicii interne și internaţionale, despre creaţia cultă și cea populară („Iar la nunta mea/ Să n-aud manea!”), despre religie, muzică, viaţă intelectuală („Intelectuali ai lumii, uniţi-vă!”), dictatori de ieri și de azi, medicină etc.

Maturitate în expresie și tehnică 

Indiferent de materialele folosite, caricatura lui Ion Barbu este pusă în slujba informării, a provocării și a comentariilor pro sau contra, prin tehnici mixte bine stăpânite. Puse în evidenţă prin linii pe cât de simple, pe atât de viguroase, printr-o cromatică în ton cu tema aleasă, printr-o vigoare a construcţiilor și un raport judicios între formă și conţinut, lucrările sale evidenţiază maturitate în expresie și tehnică.

Modern în idei și manieră, Ion Barbu este un fin și lucid observator al universului uman, un comentator inteligent și un transmiţător de mesaje care invită la reflecţii, care plac și destind. Expoziţia „Cei 70 de ani de acasă” trebuie să devină itinerantă, asta este sigur. Pentru că, nu uitaţi, „Doar Ion Barbu vă mai face bine!”.