53% dintre români spun că ar fi dispuși să plătească suplimentar în spitalele de stat pentru servicii medicale nedecontate de sistemul public, prin intermediul unei asigurări voluntare de sănătate. Aceasta este concluzia celei mai recente ediții a Barometrului UNSAR–IRES.

Studiul mai arată că, dincolo de aspectele tehnice sau administrative, ceea ce contează cel mai mult pentru pacienți este interacțiunea umană. Astfel, respectul, empatia și comunicarea sunt esențiale pentru 28% dintre respondenți. La egalitate se află continuitatea relației cu medicul ales. Toate acestea subliniază importanța unei relații de încredere și a unui parcurs medical coerent.

„Românii vor, pe lângă acces rapid, să fie ascultați, respectați și tratați cu empatie. Asigurările voluntare de sănătate oferă un sprijin real în acest sens – reduc presiunea financiară și aduc predictibilitate în momente dificile”, a declarat Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR.

Potrivit unui comunicat de presă, tendințele evidențiate în cercetare sunt susținute de evoluțiile concrete din piața de profil: valoarea serviciilor medicale plătite prin intermediul asigurărilor voluntare de sănătate a crescut cu 28% în primul trimestru al anului 2025, un indicator clar al utilizării active a acestor polițe și al încrederii în acest tip de protecție.

„Accesul la servicii medicale de calitate reprezintă o componentă fundamentală a bunăstării individuale. Prin asigurările de sănătate, prin prevenție și prin educație financiară, contribuim la o societate mai autonomă și mai sănătoasă”, a precizat Roxana Băluță, Specialist Asigurări de Viață și Sănătate și Coordonator Programe UNSAR.

UNSAR și industria de asigurări vor promova în continuare soluții eficiente pentru sănătatea românilor, inclusiv prin intermediul Alianței pentru Bunăstare, o platformă care sprijină educația, sănătatea si dimensiunea socială în favoarea autonomiei, siguranței și calității vieții. 

Barometrul UNSAR – IRES a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.008 persoane, cu vârste între 18 și 50 de ani, prin metoda CATI, și are o marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.